Organizarea recensamantului, alt capitol la care Romania sta foarte prost

Din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Grecia si Romania s-au bazat exclusiv pe interviurile cu recenzorii, aici fiind excluse chiar si varianta trimiterii chestionarelor prin posta sau cea a completarii lor in intimitate si colectarea lor ulterioara cu ajutorul acelorasi recenzori.

• Declararea CNP-ului la Recensamant este obligatorie. Cei care refuza vor fi amendati

Romania este, ce-i drept, pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste procentul de utilizatori de internet, conform unei statistici a Eurostat pentru anul 2010. Cu toate astea, in ultimul trimestru al anului 2010 Romania s-a clasat pe locul trei in lume intr-un clasament facut in functie de viteza maxima a transferului de date, dupa Hong Kong si Coreea de Sud si inaintea Japoniei, relateaza MEDIAFAX.

In ciuda acestor date, Institutul National de Statistica de la Bucuresti (INS), autoritatea insarcinata sa se ocupe de recensamantul din 2011, a ales sa nu organizeze vreo forma de recenzare online. Totusi, pe parcursul recensamantului, dupa ce au trecut mai bine de jumatate din zilele in care procesul era programat sa se desfasoare, Prefectura Bucurestiului si INS au pus la dispozitia bucurestenilor un sistem prin care acestia sa se poata recenza online, insa numai dupa un telefon sau un drum la primarie special pentru a primi un cod, lucru care nu s-a regasit in practica vreunui alt stat european in 2011.

• Afla totul despre recensamantul online pentru bucuresteni

In afara de lipsa optiunii recenzarii online, INS a fost criticat dur pentru balbele cu care a raspuns criticilor, aceleasi, in principiu, cu cele intalnite si in alte state europene. In special pentru raspunsurile date in legatura cu obligativitatea declararii codului numeric personal, purtatorul de cuvant al INS a fost demis.

Totusi, el a fost pastrat pe un alt post, in institut, desi specializarea lui era tocmai cea de comunicator.

Din cauza declaratiilor contradictorii ale oficialilor INS, problema divulgarii CNP-ului la recensamant a trecut de la faza de refuz categoric la cea in care, de frica amenzii, oamenii lasau in usile locuintelor bilete pe care scriau toate codurile membrilor familiei, conform relatarilor presei.

• Recensamant la extrem: "Alo! Cand vine recenzorul?"

Un alt motiv de scandal public a fost conduita sefului INS, amenintat cu demiterea de premierul Emil Boc pentru desfasurarea defectuoasa a recensamantului. Acesta a intervenit prin telefon la un talk-show de seara intr-o stare caracterizata de majoritatea celor care l-au ascultat drept una de ebrietate. In ciuda tuturor acestor probleme punctuale, el nu a demisionat si nici nu a fost inca demis.

Citeste si:

Belgia preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Prioritățile...

O precizare a INS din 1 noiembrie mentiona sec ca "numarul de persoane recenzate prezentat in Informare nu reprezinta populatia stabila a Romaniei" si ca datele provizorii privind populatia stabila vor fi publicate la sfarsitul lui ianuarie 2012, iar datele preliminare in perioada aprilie-mai 2012.

• Cum s-au desfasurat lucrurile in UE?

Restul statelor europene au aplicat cateva modele standard, pe care unele state le-au combinat sau le-au personalizat pentru a creste eficienta recensamantului national si a scadea, simultan, costurile. Toate modelele adoptate insa de celelalte state au presupus mai putine eforturi si mai putin deranj pentru cetateni.

1. O prima categorie de state ar putea fi formata din cele pregatite, cu registre, arhive si statistici puse la punct, unde recensamantul traditional, ce presupune contactul cu cetatenii, a fost inlocuit cu o procedura bazata exclusiv pe analiza datelor aflate in posesia institutiilor statului. Aceasta metoda, denumita generic "register-based census", a fost folosita de Austria, Belgia, Danemarca, Slovenia si Suedia. In aceste tari nu au existat asadar formulare sau recenzori, deci nici cheltuieli pentru recensamant.
2. O a doua categorie de state ar putea fi alcatuita din cele care au imbinat studiul registrelor si arhivelor statului cu un asa-numit "recensamant prin sondaj". In Franta, Germania, Olanda sau Spania, recensamantul petru 2011 a constat in coroborarea datelor detinute de diferite institutii ale statului cu cele obtinute in urma interviurilor realizate prin sondaj.
3. Cele mai multe dintre statele membre au introdus, in desfasurarea recensamantului national, o perioada de aproximativ o saptamana in care prioritate la recenzare si centralizare aveau cei care alegeau varianta online. Bulgaria, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Polonia, Portugalia, Marea Britanie si Slovacia au optat pentru aceasta varianta, fiecare stat alegand totusi metodele proprii de validare a chestionarelor online. Cetatenii din majoritatea acestor state au primit, de la recenzori sau prin posta, un cod unic de identificare, scris pe formularul de recensamant, pe care sa-l foloseasca pentru validarea online a documentului completat.

La Bucuresti, recensamantul a durat 11 zile, care au insemnat balbe, incoerenta si haos, finalul procesului de recenzare fiind marcat printr-un comunicat care a ridicat noi intrebari legate de neconcordanta datelor.

Citeste si:

INS a prelungit perioada recensământului până pe 24 iulie

---

Despre autor: