Dupa ce a trecut prin isteria bolii vacii nebune, la mijlocul anilor ’90, Occidentul priveste mult mai linistit gripa aviara ce a ajuns recent si in UE. Pentru noi, boala vacii nebune n-a insemnat mare lucru in materie de pagube sau spaima, insa gripa aviara ne-a afectat din plin. Expertul OMS in cele doua flageluri vorbeste pentru "Cotidianul" intr-un nou episod din "Intelegi mai mult".

Franšois Meslin, coordonatorul pentru Monitorizarea Zoonozelor din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), vorbeste pentru "Cotidianul" despre asemanarile si deosebirile dintre cele doua boli.

Ce au in comun cele doua flageluri?

Ambele sint zoonoze, fiind legate de animale domestice, insa transmisibile la om prin carne, lapte sau oua. Din punct de vedere epidemiologic insa, ele sint foarte diferite. Gripa aviara e cauzata de un virus si este o boala acuta pentru animale, avind o perioada scurta de incubatie: boala se activeaza foarte repede dupa infectare. In cazul bolii vacii nebune, nu este vorba despre un virus, ci despre un agent neconventional, "un prion". Acesta are o perioada de incubatie foarte lunga, care poate ajunge pina la patru ani si jumatate atit in cazul animalelor, cit si al oamenilor.

Si in privinta transmiterii exista diferente esentiale: pentru gripa aviara, cele mai frecvente cazuri de infectie la om sint cauzate de contactul direct cu animalele infectate, chiar si atunci cind acestea sint deja moarte. Pentru cealalta boala, infectarea se produce in urma consumului de tesuturi provenind de la vaci contaminate. Cele mai multe infectii au fost semnalate in urma consumului de tesuturi cerebrale.

Cit de importante sint pagubele umane provocate de aceste boli?

Cele doua virusuri au atins totusi un numar mic de fiinte umane. Doar 100 de persoane au murit pina acum de gripa aviara, in timp ce boala vacii nebune, desi semnalata inca din 1996, a facut doar 200 de victime, majoritatea in Marea Britanie. Cazuri dispersate au fost raportate si in Franta, Japonia, Canada sau Statele Unite.

Care este raportul dintre cele doua flageluri din punctul de vedere al impactului economic al pagubelor produse?

Fiecare a dat lovituri semnificative economiei mondiale, provocind adevarate crize. Numai in grupul primelor 15 tari din Uniunea Europeana boala vacii nebune a produs pina in 2005 pagube de peste 90 de miliarde de dolari. In cazul gripei aviare, a carei criza dateaza doar de trei ani, pagubele au atins 20 de miliarde de dolari, echivalentul a doua procente din produsul intern brut pentru fiecare dintre tarile din Asia care au fost afectate de flagel.

De la insanatosire la pandemie

Citeste si:

Desi s-a negat multa vreme ca boala vacii nebune se poate transmite la om, Marea Britanie a facut public in 1996 existenta unor victime umane ale unei boli cerebrale noi, legata direct de cea a vacii nebune.

Conform unui raport din 2000 al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, intre octombrie 1996 si decembrie 2000 s-au inregistrat 87 de cazuri de "CJD" (varianta umana a bolii, denumita Creutzfeldt-Jakob) in Marea Britanie, trei in Franta si unul in Irlanda.

In Romania nu s-a inregistrat nici un caz de imbolnavire in rindul oamenilor.

H5N1 in desfasurare

Primul caz al infectiei cu gripa aviara la om a fost inregistrat in 1997 in Hong Kong, cind virusul a cauzat boli respiratorii grave la 18 persoane, dintre care sase au murit.

In februarie 2003, tot in Hong Kong, trei persoane au fost infectate cu H5N1, dintre care doua au murit.

Ultima izbucnire a virusului la pasari a inceput la sfirsitul lui 2003. In perioada decembrie 2003 - octombrie 2005, H5N1 a afectat Cambodgia, China, Indonezia, Thailanda si Vietnam, producind peste 100 de imbolnaviri si peste 60 de decese.

In septembrie 2005, flagelul a fost detectat la pasarile domestice si salbatice din Rusia, Kazakhstan, Romania, Turcia si Mongolia.

Intii in Africa

Specialist in boli transmise de animale,Franšois-Xavier Meslin este doctor in medicina veterinara in Lyon, Franta, s-a specializat in medicina veterinara tropicala dupa o serie de studii pe dezvoltarea septelului efectuate in Thailanda. Dupa doi ani petrecuti in estul Africii, intr-un alt proiect axat pe productia si sanatatea din domeniul veterinar, Meslin a devenit angajat al OMS in calitate de manager al unui proiect international privind turbarea si supervizor al Programului de Control al Zoonozelor din zona Mediteranei. Oficialul OMS a coordonat numeroase activitati stiintifice de promovare a controlului antirabic al animalelor salbatice la nivel european, precum si al ciinilor care populeaza tarile in curs de dezvoltare.