La 20 de ani de postcomunism: Vaclav Havel despre imperfectiunile democratiei

"Dati-mi timp de gandire", a raspuns fostul presedinte ceh Václav Havel la intrebarea daca se simte fericit, care i-a fost adresata intr-un interviu acordat saptamanalului Respekt , preluat de Radio Praga, potrivit NewsIn.

Rememorand evenimentele din 1989 si mergand chiar mai departe, in anii comunismului, Václav Havel nu isi poate ascunde tonul de dezamagire, dincolo de faptul ca marea miza, cea a libertatii, a fost implinita. "Revolutia de Catifea a reusit in sensul in care am dobandit libertate, democratie, economie de piata. Nu ne-am tradat idealurile. Dar sunt altele care sunt mai rele decat am prevazut, exista un numar mare de erori, mici sau mari, care au fost comise", spune Havel.

"Nu exista niciun dubiu ca reformele economice fundamentale erau necesare. Dar ceea ce deplang este viziunea economica asupra lumii ca model predominat", explica acesta, marturisind ca fundamentalismul pietei il face aproape sa se rusineze atunci cand foloseste cuvantul "reglare".

Daca insa regimul democratic nu este unul perfect, democratia ramane, in sine, o valoare indispensabila. Caderea comunismului in fosta Cehoslovacie, povesteste Havel, nu era inevitabila, "se putea intampla si altfel". "Pe de o parte, aveam criza interna a regimului comunist local, reprezentat de cativa membri de partid mediocri, pentru ca elitele fusesera lichidate dupa 1968... De cealalta parte, aveam politica lui Gorbaciov care realiza foarte bine ca nu poate mentine cu forta sistemul sovietic. Presiunea economica a Occidentului, politica lui Reagan si eforturile eliberatoare in alte tari au fost alte surse de influenta. Dar niciuna dintre aceste influente nu a fost decisiva. Daca noi insine nu am fi contribuit la schimbari, regimul ar fi putut supravietui inca mult timp si ne-am fi gasit acum in situatia Bielorusiei", un scenariu care, oricarui alt scenariu s-ar opune, nu este optimist.

Despre momentul zero in care s-a produs angajamentul, fostul lider admite ca a actionat intotdeauna in sensul angajarii publice, fara a se gandi insa la intrarea in politica: "Nu mi-am dorit niciodata sa fiu un om politic profesionist. Asta fiind spus, in timpul intregii mele vieti, am actionat public in calitate de cetatean, am fost asadar mereu angajat politic. M-am decis sa accept o functie politica profesionista inaintea proclamarii candidaturii mele de catre Forumul civic. (...) Am realizat ca important nu este sa vrei sau sa nu vrei, ci ceea ce conta era sa astepti victoria revolutiei. Alegerea uunui presedinte dintre noi trebuia sa fie punctul culminant al evenimentelor revolutionare din epoca".

Relaxat si tolerant in opinii, fara a avea teze absolutiste, Vaclav Havel nu renunta la spiritul angajat care l-a consacrat, spunand raspicat ca a ajuta tarile in care totalitarismul a subzistat "este o sarcina cheie pentru noi, cei care am trait intr-un sistem totalitar", dar mai ales pentru Uniunea Europeana. Mai mult, fostul sef de stat favorizeaza aderarea Turciei, Ucrainei, Bielorusiei, Moldovei, Georgiei si a statelor din fosta Iugoslavie la Uniunea Europeana, pe care o denumeste cu sintagma de "ansamblu de state", care este altceva decat federatia, uniunea sau confederatia. "Este vorba despre o comunitate care nu doar ca functioneaza, dar care este dotata cu un sens, cu o viziune. (...) Este mai mult decat o uniune comerciala", o defineste el.

Condusa de miscarea "Forumul civic", creat pe 19 noimbrie 1989 de Vaclav Havel, "Revolutia de Catifea" a dus la prabusirea regimului comunist, la formarea unui guvern de uniune nationala (pe 10 decembrie 1989) si la alegerea lui Havel in functia suprema a statuui (pe 29 deembrie 1989).

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe