Conflictul armat de patru zile dintre Georgia si Rusia pune sub semnul intrebarii toate eforturile Occidentului de a stabili un climat linistit in fostele regiuni sovietice, dar si “bunele intentii” ale Rusiei privind (ne)implicarea in problemele fostelor state din “imperiul” sovietic.
Cine este de vina in conflictul dintre Rusia si Georgia? Care sunt implicatiile acestor atacuri? Care ar trebui s afie atitudinea comunitatii internationale? Acestea sunt intrebari la care presa din toata lumea, analistii politici, expertii, politicienii au incercat sa raspunda. Mecanismele acestui conflict au implicatii legate de istoria celor doua state implicate si mai ales de interesele lor pe plan intern, in cazul Georgiei si pe plan international, in cazul Rusiei.

Unii analisti invinovatesc Georgia pentru criza actuala deoarece prin dorinta ei de a relua puterea in capital Osetiei de Sud, Tskhinvali, a disturbat echilibrul international si a distrus sansele proprii de a deveni membru NATO, relateaza EUobserver.

“Presedintele georgian se afla in pericolul de a pierde tot ce a construit pentru tara lui din avantajele de a fi pro-occidental si din retinerile pe care le-a avut fata de provocarile Rusiei”, a comentat James Nixey, expert al Institutului de Afaceri Externe din Londra.

“Nu poti aduce in NATO o tara care provoaca atatea necazuri”, a explicat analistul James Cameron din Centru UE-Rusia din Bruxelles.

Nicu Popescu, expert in cadrul Consiliului European pentru Afaceri Externe a spus ca momentul atacului Georgiei asupra capitalei osete, adica in aceeasi nzi cu inceputul Jocurilor Olimpice poate fi semnificativ si relevant. “Poate fi un semnal ca Olimpiada din 2014 de la Sochi nu se va derula in maniera in care doreste Rusia daca nu exista progress in atitudinea ei”.

Alti analisti cred ca razboiul surpriza din Caucaz a fost planuit de Rusia.

Vladimir Socor, analist Jamestown.org, considera ca Rusia doreste sa-si restabileasca influenta in Caucaz, cat si sa sfideze NATO pentru ca a acceptat planul de actiune prin care Georgia ar putea deveni membru al Aliantei Nord-Atlantice.

Referitor la NATO si politica sa de extindere, The Telegraph atrage atentia ca Vestul “pierde monopolul asupra globalizarii”. Cu alte cuvinte, statele foste comuniste, Ucraina si Georgia, care aspira la NATO, au ba teritorii aflate in dispute (Crimeea pentru Ucraina), ba provincii separatiste in care exista conflicte ce pot izbucnii foarte usor (cazul Abhaziei si a Osetiei de Sud in Georgia). Aceste state nu sunt desprinse in totalitate de Rusia si au in continuare legaturi foarte puternice cu ea. NATO trebuie sa ia in considerare ca nu are toate raspunsurile in conflictele interne.

Oricum, seful diplomatiei franceze, Bernard Kouchner a recunoscut ca Uniunea Europeana va fi in prima linie pentru o reglementare a conflictului dintre Rusia si Georgia, pentru ca Statele Unite sunt, "intr-un fel, parte a conflictului”. "Nu cred ca americanii se vor angaja mai mult. Bineinteles, trebuie determinati sa participe la procesul de pace", a adaugat el. "Acest proces de pace trebuie initiat si este pe cale de a fi demarat de presedintele Sarkozy, care detine presedintia prin rotatie a UE", a precizat Kouchner. Acest lucru s-a si intamplat intr-un final, deoarece comunitatea europeana a propus un model de “armistitiu” intre cele doua parti, care a fost ulterior acceptat de presedintele georgian.

Statele Unite s-au declarat "solidare" cu Georgia si au avertizat Rusia ca o continuare a "agresiunii" vizand tinte civile si militare ar avea "grave consecinte" asupra relatiilor dintre cele doua tari, potrivit NewsIn. Deci, presedintele Bush a cerut incetarea imediata a atacului, insa rusii nu s-au staduit sa clinteasca sau s areactioneze la cererea lui. Ba mai mult, Rusia nici macar nu si-au asumat o mare parte dintre atacuri.

Analistul John Pike a Organizatiei Securitate Globala a avut o afirmatie dura: “Rusii doresc o confruntare directa cu Occidentul si sper ca administratia Bush are intelepciunea necesara sa nu le dea aceasta satisfactie”.

Ce se poate demonstra prin acest conflict este cat de mult se impaca faptul de a fi vecin cu Rusia in mod simultan cu a fi aliat al Statelor Unite, lucru care poate reprezenta o sinucidere curata”, a comentat Strategic Forecasting Inc.

Daca presa internationala a tot acuzat atacul Rusiei asupra Georgiei, cea rusa justifica riposta ei in fata ofensivei militare georgiene lansate impotriva regiunii separatiste proruse Osetia de Sud, denuntand "nebunia" presedintelui georgian Mihail Saakasvili, conform AFP.

"Decizia Moscovei de a recurge la forta militara pentru a pune capat interventiei georgiene in Osetia de Sud nu avea alternativa", scrie cotidianul Vremia Novostei. Avand in vedere "sprijinul adus de Rusia timp de mai multi ani autoritatilor republicii separatiste nerecunoscute, ar fi pur si simplu amoral, daca ar renunta" la aceasta sustinere, afirma Vremia Novostei. Potrivit cotidianului, o asemenea perspectiva ar fi "subminat increderea fata de politica Kremlinului (nu doar in Caucaz) si ar fi aratat ca Rusia nu este capabila sa isi puna in practica si sa-si apere politica".

"Moscova nu putea sa nu se implice in acest razboi, este un test nu numai pentru combativitate, ci si pentru viabilitate", scrie cotidianul economic RBK Daily. "Cand se pune problema de a ajuta oameni care au probleme, Rusia nu a tinut niciodata cont de cheltuieli", scrie si ziarul Tvoi Den, care denunta "o aventura militara nebuna" a presedintelui georgian Mihail Saakasvili. "Consecintele nebuniei lui Saakasvili sunt tragice nu doar pentru locuitorii din Osetia de Sud, ci si pentru Georgia in sine", subliniaza Tvoi Den.

Care este pretextul?

Osetii, aflati in centrul unui conflict intre Rusia si Georgia, sunt un popor din Caucaz care locuieste intr-o regiune considerata a fi limita dintre Europa si Asia.

Osetii sunt separati in doua entitati politice, la nord si la sud de lantul muntos: Osetia de Nord sau Alania, una dintre cele mai mici republici ale Federatiei Ruse, si Osetia de Sud, regiune separatista georgiana prorusa.

Dupa victoria rusilor impotriva turcilor in secolul al XVIII-lea, Osetia este anexata de Imperiul Rus. Disputata intre bolsevici si rusii albi (taristi) in 1919-1920, Osetia este divizata in 1922 de catre sovietici in doua republici socialist autonome, una la nord, integrata Republicii Rusiei, alta la sud, atasata Georgiei sovietice.

Osetia de Sud se autoproclama republica sovietica in 1990, decizie respinsa de Parlamentul separatist georgian, care decreteaza dizolvarea regiunii autonome. In 1991, separatistii oseti ies victoriosi dintr-un conflict armat cu georgienii, gratie sprijinului fortelor ruse. In 1992, osetii se pronunta prin referendum pentru unirea cu Osetia de Nord, deci cu Federatia Rusa.

Cu un teritoriu de 8.000 de kilometri patrati, Osetia de Nord, aflata pe versantii nordici ai Caucazului, are circa 680.000 de locuitori, dintre care 60% oseti si 30% rusi. Republica dispune de resurse naturale importante, printre care gaz, petrol si minereuri.

Populatia Osetiei de Sud, aflata pe versantii sudici ai Caucazului, este estimata la circa 70.000 de persoane pe un teritoriu de 3.900 de kilometri patrati. Majoritatea locuitorilor Osetiei de Sud sunt cetateni rusi si depind economic de Rusia.

Toate aceste reactii, cat si jocul celor trei mari poli de putere: Rusia si SUA, cu tendinte imperialiste, iar UE – punte de legatura intre cei doi fosti protagonist ai Razboiului Rece denota o situatie de criza latenta in Caucaz. Cum vor evolua lucrurile sta pana la urma la decizia lor si mai putin a Georgiei si Osetiei de Sud, care sunt pretexte si miza pentru o lupta pentru sferele de influenta mondiale. Acest lucru face ca visurile Georgiei atat de a-si recupera teritoriul, cat si de a intra sub aripa NATO sa fie amanate.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.