In urma cu 40 de ani, Neil Armstrong devenea primul om care pasea pe Luna, realizand una dintre marile ambitii ale umanitatii si permitand astfel Statelor Unite sa se impuna in fata URSS in cucerirea spatiului.
La 20 iulie 1969, Armstrong a captat dimensiunea istorica a evenimentului - trait in direct de sute de milioane de oameni - prin legendarele cuvinte: "Este un pas mic pentru om, dar unul urias pentru omenire", informeaza NewsIn.
Aventura programului Apollo, care a permis unui numar de 12 astronauti sa paseasca pe Luna in sase misiuni, intre 1969 si 1972, incepuse cu opt ani mai devreme prin anuntul facut de presedintele John F. Kennedy in mai 1961, anume ca "un american va pasi pe Luna inainte de sfarsitul deceniului".
"A fost mai ales o decizie politica", spune John Logsdon de la Muzeul national al Spatiului din Washington.
Razboiul Rece era in plina desfasurare, iar URSS devansase SUA in cursa spatiala, dupa ce a pus pe orbita in 1957 primul sau satelit, Sputnik, urmat in 1961 de iesirea primului om in spatiu, Iuri Gagarin.
"URSS reusise sa faca din succesul misiunilor sale spatiale un mod de masurare a puterii si a reusitei unei societati moderne, iar presedintele Kennedy a spus atunci ca nu ar fi in interesul Americii sa-i lase pe sovietici sa profite", explica Logsdon. Bazandu-se pe prosperitate si capacitatile tehnologice, Statele Unite au demarat rapid programul Apollo, estimat la 25 de miliarde de dolari in 1969, acum echivalentul a circa 115 miliarde sau de sase ori si jumatate bugetul anual actual al NASA.
Insa Apollo s-a confruntat si cu probleme. In 1967, un accident la sol s-a soldat cu moartea a trei astronauti. Prima misiune importanta a avut loc in decembrie 1968 cu Apollo 8, care a marcat primul zbor in jurul Lunii cu oameni la bord. Aceasta misiune istorica a fost urmata sase luni mai tarziu de Apollo 10, al doilea zbor de recunoastere, cu trei astronauti la bord.
La 16 iulie 1969, Neil Armstrong, Buzz Aldrin si Mike Collins urca in modulul de comanda Columbia al navetei Apollo 11 atasata la varful rachetei Saturn V. Enorma racheta, inalta de 111 metri, s-a desprins de pasul de tir de la Centrul spatial Kennedy, din Florida, la ora 13.32 GMT. La patru zile de la lansare, Aldrin reuseste prin pilotare manuala sa aselenizeze modulul lunar, numit Eagle (Vulturul), in Marea Linistii.
Neil Armstrong, comandantul misiunii, informeaza centrul de control: "Houston, aici baza Linistii, Vulturul a aterizat".
La 20 iulie, la 02.50 GMT, el iese din modul, pe o scara prea scurta, si este nevoit sa sara pentru a atinge solul lunar, la exact 02.56 si 48 de secunde GMT. Douazeci de minute mai tarziu, i se alatura Aldrin.
Cei doi vor sta 21 de ore pe Luna si vor aduce 21 de kilograme de roca. Astronautii vor lasa steagul american infipt in solul lunar si o placa din otel pe care era scris un mesaj de pace semnat de presedintele Richard Nixon.
In 2004, Statele Unite lanseaza programul Constelatia, ce vizeaza sa trimita americani pe Luna pana in 2020, preludiu al cuceririi planetei Marte, un plan in prezent reexaminat de presedintele Barack Obama.
"Destinul omenirii este sa mearga pe o alta planeta si putem reusi", a spus recent Aldrin, pledand pentru misiuni locuite spre Marte, fara sa se mai treaca pe Luna, pentru economisirea de timp si bani. "Colonizarea sistemului solar este un mijloc de a gasi un alt loc in care rasa umana sa poata supravietui", ceea ce, in opinia sa, va deveni necesar intr-o zi.
Aventura programului Apollo, care a permis unui numar de 12 astronauti sa paseasca pe Luna in sase misiuni, intre 1969 si 1972, incepuse cu opt ani mai devreme prin anuntul facut de presedintele John F. Kennedy in mai 1961, anume ca "un american va pasi pe Luna inainte de sfarsitul deceniului".
"A fost mai ales o decizie politica", spune John Logsdon de la Muzeul national al Spatiului din Washington.
Razboiul Rece era in plina desfasurare, iar URSS devansase SUA in cursa spatiala, dupa ce a pus pe orbita in 1957 primul sau satelit, Sputnik, urmat in 1961 de iesirea primului om in spatiu, Iuri Gagarin.
"URSS reusise sa faca din succesul misiunilor sale spatiale un mod de masurare a puterii si a reusitei unei societati moderne, iar presedintele Kennedy a spus atunci ca nu ar fi in interesul Americii sa-i lase pe sovietici sa profite", explica Logsdon. Bazandu-se pe prosperitate si capacitatile tehnologice, Statele Unite au demarat rapid programul Apollo, estimat la 25 de miliarde de dolari in 1969, acum echivalentul a circa 115 miliarde sau de sase ori si jumatate bugetul anual actual al NASA.
Insa Apollo s-a confruntat si cu probleme. In 1967, un accident la sol s-a soldat cu moartea a trei astronauti. Prima misiune importanta a avut loc in decembrie 1968 cu Apollo 8, care a marcat primul zbor in jurul Lunii cu oameni la bord. Aceasta misiune istorica a fost urmata sase luni mai tarziu de Apollo 10, al doilea zbor de recunoastere, cu trei astronauti la bord.
La 16 iulie 1969, Neil Armstrong, Buzz Aldrin si Mike Collins urca in modulul de comanda Columbia al navetei Apollo 11 atasata la varful rachetei Saturn V. Enorma racheta, inalta de 111 metri, s-a desprins de pasul de tir de la Centrul spatial Kennedy, din Florida, la ora 13.32 GMT. La patru zile de la lansare, Aldrin reuseste prin pilotare manuala sa aselenizeze modulul lunar, numit Eagle (Vulturul), in Marea Linistii.
Neil Armstrong, comandantul misiunii, informeaza centrul de control: "Houston, aici baza Linistii, Vulturul a aterizat".
La 20 iulie, la 02.50 GMT, el iese din modul, pe o scara prea scurta, si este nevoit sa sara pentru a atinge solul lunar, la exact 02.56 si 48 de secunde GMT. Douazeci de minute mai tarziu, i se alatura Aldrin.
Cei doi vor sta 21 de ore pe Luna si vor aduce 21 de kilograme de roca. Astronautii vor lasa steagul american infipt in solul lunar si o placa din otel pe care era scris un mesaj de pace semnat de presedintele Richard Nixon.
In 2004, Statele Unite lanseaza programul Constelatia, ce vizeaza sa trimita americani pe Luna pana in 2020, preludiu al cuceririi planetei Marte, un plan in prezent reexaminat de presedintele Barack Obama.
"Destinul omenirii este sa mearga pe o alta planeta si putem reusi", a spus recent Aldrin, pledand pentru misiuni locuite spre Marte, fara sa se mai treaca pe Luna, pentru economisirea de timp si bani. "Colonizarea sistemului solar este un mijloc de a gasi un alt loc in care rasa umana sa poata supravietui", ceea ce, in opinia sa, va deveni necesar intr-o zi.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
She's Next: femeile adună mai ușor oameni. Cum se aplică asta în antreprenoriat?
Sursa: start-up.ro
-
Cora devine Carrefour: până la începutul lunii mai toate hipermarketurile vor...
Sursa: retail.ro
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Creștere de 40% a portofoliului Ecofinance România
Sursa: futurebanking.ro
-
De ce te lasă Dumnezeu să urli de durere?
Sursa: garbo.ro
-
Sondaj Libris: Când, unde, cât și de ce citesc românii. Ce buget alocă lunar...
Sursa: wall-street.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 24 aprilie?
Sursa: kudika.ro
