Inca din 1999, Comisia de ancheta din Camera Deputatilor privind situatia economiei forestiere din Romania atragea atentia ca asezari intregi din tara sunt in pericol deoarece s-a exploatat o cantitate prea mare de lemn, iar terenurile nu mai au stabilitate.

Un raport cutremurator

Un raport al defrisarilor ilegale facute intre anii 1990 si 2004 arata un fapt de-a dreptul socant: majoritatea proprietarilor de paduri si-au taiat padurea imediat dupa ce au primit-o in posesie. In alte cazuri, padurile au fost vandute unor "samsari" de masa lemnoasa sau au intrat pe mana lotrilor. "Cifrele sunt ele insele graitoare. Astfel, pana la finele lui 2004 au fost taiate la ras 30.341 de hectare de padure si au fost rarite alte 95.077 de hectare din suprafetele retrocedate prin Legea 18/1991 si prin Legea 1/2000.

Judetul Vrancea ocupa locul fruntas, cu peste 1.400 de hectare de padure taiate la ras si alte 2.000 de padure rarita. Rarita este un fel de a spune, pentru ca, in fapt, pe aceste suprafete "rarite" cu greu poti gasi cativa copaci in picioare. De exemplu, pe un hectar de padure "rarita" din zona dealului Valea Campului sau a Vaii Babei se pot numara cu greu 15-20 de arbori care au ramas neatinsi", ne-a precizat Laurentiu Dumitrache, directorul Directiei Silvice Focsani.

Raportul Comisiei in chestiune mai arata ca intre anii 1990 si 1998 media anuala a lucrarilor de impadurire a fost de 13.000 de hectare, iar taierile de ingrijire au fost pe 280.000 de hectare. De asemenea, prejudiciile aduse fondului forestier au crescut de la 83.000 de metri cubi in 1989 la 122.000 de metri cubi in 1998. Si volumul masei lemnoase taiate ilegal a crescut foarte mult, de la 6.000 metri cubi in 1989 la aproape 10.000 de metri cubi in 1998. In acest mod, prejudiciul adus fondului forestier in perioada 1990-1998 a fost de peste 35 de milioane de dolari USA.

DTRSV - o vaca numai buna de muls

Prin hotarare de guvern, la inceputul lunii mai 2004 au fost infiintate Directii Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare (DTRSV), directii organizate regional si care aveau in subordine fondurile forestiere si cinegetice din mai multe judete. Acestea aveau si au in sarcina, in principal, reglementarea si supravegherea regimului in care se taie si se comercializeaza materialul lemnos, precum si regimul vanatorii si al vanatului.

Asta in teorie, pentru ca in practica guvernul PSD a folosit organismele in chestiune pe post de pusculite pentru partidul aflat la putere. Acest lucru a fost devoalat de raportul facut public la inceputul acestui an in urma unui control efectuat de Corpul de Control al MAPDR la Directia Teritoriala de Regim Silvic si Vanatoare Vrancea (DTRSV), care are in subordine judetele Vrancea, Braila, Buzau, Constanta, Galati si Tulcea. Raportul releva, printre altele, ca marile "tunuri" au fost date in exploatarea lemnului de cires, lemn foarte cautat atat pe piata interna, cat si la export.

Principalul devalizator al padurilor de cires, directorul DTRSV Vrancea - Alexandru Lefter, lacheul pesedistilor - George Baesu, fost prefect de Vrancea, actual deputat PSD, si cumatrul acestuia - celebrul baron Marian Oprisan. Iar valoarea totala a taierilor de codri in cele 6 judete se ridica la peste 26 de milioane de euro. In cele aproape 9 luni de functionare, DTRSV Vrancea a dat liber la un adevarat jaf, mai ales in padurile din Vrancea, Buzau si Galati in folosul clientelei pesediste.


Concluziile raportului dezvaluie adevaratele dimensiuni ale praduirii padurilor din cele trei judete, o imagine halucinanta pentru orice om de bun-simt. Vizate sunt in principal ocoalele silvice Vidra, Naruja si Adjud - din Vrancea, Ramnicu Sarat - din Buzau, si Tecuci - din Galati. Reglementarile legale in materie de exploatare silvica stipuleaza exact ce volum de masa lemnoasa poate fi taiat. Pe directorul Al. Lefter nu l-au impresionat catusi de putin aceste reglementari si a purces la taieri ca-n codru. In numai opt luni, angajatii DTRSV au taiat padurile in avans pentru cativa ani buni "cu voie de la stapanire", dupa cum plastic se exprima Al. Lefter.

Citeste si:

Lacustele pesediste din zona de munte a Vrancei

Astfel, in iulie 2005 s-a ajuns ca din cauza defrisarilor iresponsabile de pe vaile raurilor Trotus, Putna, Naruja, Zabala, Susita, Ramnic, sau Milcov apele sa-si iasa din matca, iar valea Siretului Inferior sa arate ca o adevarata delta, inundand zeci de localitati si provocand pagube materiale de peste 1.000 de miliarde (numai in Vrancea), precum si 16 victime omenesti. Pe valea Susitei, a Narujei, dar si a Putnei si Zabalei s-a taiat fara nici un fel de discernamant, intr-o goana nebuna dupa bani.

"De fiecare data am atras atentia asupra ilegalitatilor flagrante. Toti bustenii depozitati langa gatere pe albiile raurilor au plecat la vale, luati de viitura, si au distrus totul in cale, cu forta unui berbece de spart cetati", a precizat unul dintre sefii obstilor de pe valea Narujei, Vasile Caluian. Inutil sa mai precizam ca toate aceste localitati au primari pesedisti ale caror sotii sunt patroane de firme de exploatare a lemnului. Este cazul primarului comunei Campuri, de pe Valea Susitei, Dumitru Vladescu, al primarului de la Naruja, Ion Pauca, sau al edilului localitatii Mera, Ion Sararu. Marii devalizatori ai padurilor Vrancei.

Pentru padurile Bacaului, Iliescu, pe mana cu Hrebenciuc

In judetul Bacau s-au dezvoltat din plin mai multe retele, de tip mafiot, ale lemnului. Valea Trotusului sau a Muntelui, cum este numita de localnici, este cel mai elocvent exemplu de zona bogata in exploatatii forestiere unde o astfel de retea s-a dezvoltat fara precedent sub ochii factorilor de decizie. Aici, legea s-a aplicat in mod arbitrar, de multe ori la comanda si din interes.

Politicul a jucat un rol esential in aceasta "afacere", atat prin implicarea directa a politicianului pus sa respecte legea, cat si prin modificarile legislative propuse de grupurile politice de interese. Astfel, in articolul 36 din Legea 1/2000 in forma initiala, dar si modificata prin Legea 204/2004, si in Legea 1/2000, care face referire stricta la suprafetele forestiere, articolul 36 are urmatorul continut: "Persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata li se vor acorda terenurile respective in limita suprafetelor disponibile".

Aceasta formulare a fost modificata prin Legea 204/2004, initiata de un grup de parlamentari PSD, grup condus de Viorel Hrebenciuc, deputat de Bacau. Legea a primit votul Camerelor reunite pe data de 26 mai 2004, in plina campanie electorala pentru alegerile autoritatilor locale, dar a fost promulgata de presedintele Ion Iliescu pe data de... 25 mai. Deci cu o zi mai devreme inainte de a fi votata! Cum s-a comis aceasta ilegalitate nimeni nu stie.

Articolul 36 a luat urmatoarea formulare: "Persoanele fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, precum si persoanelor indreptatite la improprietarire, inscrise in tabele nominale, li se vor acorda terenurile respective in limita suprafetelor disponibile sau despagubiri". Acest unic articol a dat peste cap intreaga activitate a comisiilor locale si judetene de aplicare a legilor funciare.

Inginerul Gheorghe Savu, directorul general de la Directia Silvica Bacau, spune ca numai pe Valea Muntelui in ultimii 13 ani s-au retrocedat 64.000 hectare de padure. "In anul 1992, pe Legea 18 s-au retrocedat 22.000 hectare de padure. 80 la suta din aceasta suprafata a disparut. Padurea a fost rasa efectiv. Pe Legea 1/2000, cu modificarile anterioare, 12.000 de hectare de padure au fost retrocedate, oamenii au fost pusi in posesie fara un temei legal", afirma Savu. Acest amestec juridico-administrativ artificial a dus la defrisarile masive de pe Valea Trotusului, care s-au soldat cu inundatiile catastrofale de la mijlocul lunii iulie, cand localitatile Agas, Asau si Comandau au fost rase de puhoie, iar orasul Comanesti a fost la un pas de un mare dezastru.