Multă vreme, medicina a considerat că ulcerul și gastrita sunt consecințele directe ale stresului, mâncării picante sau ale unui stil de viață dezordonat. Această paradigmă s-a schimbat radical odată cu descoperirea bacteriei Helicobacter pylori, un moment care a revoluționat gastroenterologia și a fost recompensat cu un premiu Nobel.

Astăzi știm că această bacterie spiralată, microscopică, este responsabilă pentru majoritatea ulcerelor gastrice și duodenale și este cauza principală a gastritei cronice. Departe de a fi un simplu chiriaș inofensiv, Helicobacter pylori este un agent patogen tenace, clasificat de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind un carcinogen de clasa I, adică un factor cert implicat în apariția cancerului gastric. Identificarea și eradicarea sa nu înseamnă doar dispariția durerilor de stomac, ci și o măsură esențială de prevenție oncologică.

Cum supraviețuiește în acid?

Stomacul uman este un mediu extrem de ostil pentru majoritatea bacteriilor, fiind scăldat în acid clorhidric, o substanță corozivă menită să digere alimentele și să omoare intrusii. Helicobacter pylori a dezvoltat însă mecanisme de supraviețuire ingenioase. Aceasta produce o enzimă (ureaza) care neutralizează acidul din imediata sa apropiere, creându-și un "nor" protector alcalin. Adăpostită în siguranță, bacteria forează în stratul de mucus care protejează peretele stomacului și se atașează de celulele mucoasei.

Prezența bacteriei declanșează o reacție inflamatorie cronică locală, cunoscută sub numele de gastrită. În timp, această inflamație slăbește bariera de protecție a stomacului, permițând acidului gastric să ajungă la țesutul sensibil de dedesubt și să provoace eroziuni sau cratere adânci, numite ulcere. Pentru a stabili dacă simptomele digestive sunt cauzate de acest intrus sau de alte afecțiuni, este necesară o evaluare de specialitate. Un consult la gastroenterologie în Iași este primul pas esențial pentru un diagnostic corect și pentru stabilirea strategiei de eradicare. De asemenea, în rețeaua noastră de clinici, pacienții pot beneficia de expertiză gastroenterologică și în centrele noastre din Iași, Vatra Dornei și Rădăuți.

Citeste si:
Rafila: „Infecţia cu noul COVID-19 se transformă într-o viroză...
Rafila: „Infecţia cu noul...

Simptomele și metodele de diagnostic

Infecția cu Helicobacter pylori este extrem de răspândită, afectând aproximativ jumătate din populația globului, însă nu toți purtătorii dezvoltă simptome. Atunci când boala se manifestă, pacientul resimte o durere surdă sau o senzație de arsură în partea superioară a abdomenului (epigastru), care apare adesea pe stomacul gol sau noaptea și se ameliorează temporar după masă. Alte semne includ balonarea, greața, eructațiile frecvente și pierderea apetitului.

Din fericire, diagnosticarea este astăzi simplă și accesibilă.


  • Testele neinvazive: Sunt cele mai utilizate pentru screening. Testul de antigen din materii fecale caută urme ale bacteriei în scaun, iar testul respirator măsoară dioxidul de carbon expirat după ingestia unei soluții speciale. Ambele sunt foarte precise pentru a confirma infecția activă.

  • Endoscopia digestivă superioară: Este standardul de aur, recomandată în special pacienților peste 45-50 de ani sau celor cu semne de alarmă (scădere în greutate, anemie, dificultăți la înghițire). Aceasta permite vizualizarea directă a stomacului și prelevarea de biopsii pentru a detecta bacteria și a evalua gradul de afectare a mucoasei.

Citeste si:
Situația epidemiologică COVID-19 din România - 5 decembrie 2021
Situația epidemiologică...

Tratamentul: eradicarea bacteriei

Deoarece este o infecție bacteriană, tratamentul se bazează pe antibiotice. Totuși, H. pylori este o bacterie rezistentă, care a învățat să se apere. De aceea, nu este suficient un singur antibiotic. Schema standard de tratament (terapia triplă sau cvadruplă) combină două sau trei antibiotice diferite (cum ar fi claritromicina, amoxicilina sau metronidazolul) cu un medicament care reduce aciditatea gastrică (inhibitor de pompă de protoni), administrat timp de 10-14 zile.

Respectarea cu strictețe a tratamentului este vitală. Omiterea dozelor sau întreruperea curei duce la supraviețuirea bacteriei și la dezvoltarea rezistenței la antibiotice, făcând infecția mult mai greu de tratat ulterior. După finalizarea tratamentului, este obligatorie retestarea (printr-un test neinvaziv) pentru a confirma eradicarea completă a bacteriei și vindecarea.

Citeste si:
Ciolacu: Congresul PNL a fost un focar de infecție! Și sanitar, și...
Ciolacu: Congresul PNL a fost...

Despre autor:


Ultima actualizare: 22 Decembrie 2025 - 02 : 12

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.