Cat "ne vor munci" noile prevederi ale Codului Muncii?

Angajatorii vor avea dreptul sa incheie succesiv cel mult trei contracte individuale de munca pe durata determinata, cu o perioada maxima de 12 luni fiecare, contract ce poate fi insa prelungit dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect. Asftel, perioada unui contract temporar pe perioada determinata se mareste de la 24 de luni, la 36 de luni.

Prevederile au fost incluse in proiectul de modificare a Codului Muncii aprobat, luni, de Guvern in vederea angajarii raspunderii.

Documentul stabileste ca un contract individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari, scrie MEDIAFAX.

S-a decis insa ca intre aceleasi parti sa poata fi incheiate succesiv cel mult trei contracte individuale de munca pe durata determinata. Contractele individuale de munca pe durata determinata, incheiate in termen de trei luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata, sunt considerate contracte succesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare.

• Regula ramane: Contractul de munca pe durata nedeterminata

Proiectul Codului Muncii mai prevede, in forma adoptata de Guvern, ca, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie, dar si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.

Premierul Emil Boc declara, saptamana trecut, ca printre modificarile propuse la Codul Muncii se numara si cea prin care contractul individual de munca pe durata determinata se extinde de la 24 la 36 de luni. El a aratat ca este necesar ca angajatilor sa li se ofere posibilitatea legala de a lucra pe proiecte europene cu o durata de trei ani.

Salariatii care lucreaza pe timp de noapte vor beneficia de un spor de 25% din salariul de baza, dar numai daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin trei ore de noapte din timpul normal de lucru, a mai decis Guvernul prin Codul Muncii inaintat Parlamentului in vederea angajarii raspunderii.

Documentul prevede ca "salariatii de noapte" beneficiaza fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin trei ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.

• Hossu: Noul Cod al muncii, o forma de sclavagism
  

In varianta initiala a proiectului, transmisa sindicatelor la sfarsitul saptamanii trecute, era prevazut ca salariatii de noapte beneficiaza fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin trei ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de "minimum 25% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata".

In actualul Cod al Muncii este prevazuta acordarea unui spor de 15 procente, informeaza MEDIAFAX

Un noua prevedere modificata de Guvern ii intereseaza pe angajatorii care folosesc mai mult de 5 persoane fara contract de munca, iar zvonurile de saptamana trecuta s-au adeverit:  Pedeapsa pentru aceasta ilegalitate este de 1-2 ani inchisoare sau amenda penala, sistarea ajutoarelor si fondurilor UE si interzicerea participarii la achizitii publice, dar a redus cuantumul amenzii prevazute in proiectul initial.

Prevederile au fost introduse in acelasi proiect de modificare a Codului Muncii aprobat de Guvern in vederea angajarii raspunderii, scrire MEDIAFAX.

Prin acest document, Guvernul a stabilit ca angajatorii care primesc la munca pana la cinci persoane fara incheierea unui contract individual de munca sa fie amendati cu 10.000 - 20.000 de lei pentru fiecare persoana identificata. Sanctiunea este mai mica decat cea prevazuta in forma initiala a proiectului, transmisa sindicatelor la sfarsitul saptamanii trecute, in care amenda era de 30.000 - 40.000 de lei pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 de lei pentru angajatorii care primeau la munca fara contract pana la trei persoane (fata de pana la cinci persoane in forma adoptata de Guvern).

• Prevederi aspre in noul Cod al Muncii

In forma actuala, Codul Muncii prevede ca pentru primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca angajatorului ii va fi aplicata o amenda cuprinsa intre 3.000 lei si 4.000 lei pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 de lei.

• Inchisoare pentru angajatori, amenzi pentru angajati la negru

Astfel, conform proiectului aprobat  de Guvern, in cazul angajatorilor care primesc la munca mai mult de cinci persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca se va considera ca acestia comit o infractiune si vor fi sanctionati cu inchisoare de la unu la doi ani sau cu amenda penala. Aceeasi pedeapsa va fi aplicata si pentru primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane.

Daca munca este de natura sa ii puna in pericol persoanei respective viata, integritatea sau sanatatea, pedeapsa este inchisoarea de la sase luni la trei ani.

Persoana care lucreaza fara incheierea unui contract individual de munca va fi la de asemenea amendata, cu sume intre 500 si 1.000 de lei.

In cazul angajatorilor care folosesc munca la negru, instanta de judecata poate dispune si pierderea totala sau partiala a dreptului de a beneficia de prestatii, ajutoare sau subventii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritatile romane, pentru o perioada de pana la cinci ani, interzicerea dreptului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de pana la cinci ani, recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor sau subventiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, atribuite pe o perioada de pana la 12 luni inainte de comiterea infractiunii, precum si inchiderea temporara sau definitiva a punctului ori punctelor de lucru in care s-a comis infractiunea sau retragerea temporara ori definitiva a unei licente de desfasurare a activitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este justificat de gravitatea incalcarii.

In acelasi timp, angajatorul va fi obligat sa plateasca sume reprezentand cuantumul tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale pe care le-ar fi platit daca persoana ar fi fost angajata legal, inclusiv penalitatile de intarziere si amenzile administrative corespunzatoare, cheltuielile determinate de transferul platilor restante in tara in care persoana angajata ilegal s-a intors de bunavoie sau a fost returnata, precum si orice remuneratie restanta datorata persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneratiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu exceptia cazului in care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul.

Daca infractiunea este comisa de catre un subcontractant, atat contractantul principal, cat si orice subcontractant intermediar pot fi obligati de catre instanta la plata sumelor de bani.

Prevederea conform careia angajatorii sunt obligati sa reduca sau sa intrerupa temporar activitatea pot acorda salariatilor concediu fara plata, dupa consultarea prealabila a sindicatului.

Aceasta prevedere se regasea in proiectul Codului Muncii transmis sindicatelor la sfarsitul saptamanii trecute.

Astfel, in documentul initial era prevazut ca, in cazul in care, din motive economice, este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile lucratoare consecutive pe an, angajatorul poate acorda in aceasta perioada concediu fara plata, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor.

In forma Codului Muncii adoptata astazi de Guvern, aceasta prevedere nu se mai regaseste, hotarandu-se doar ca in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depasesc 30 zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci zile la patru zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor.

Proiectul mai stabileste ca delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pe perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului pentru prelungirea delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia.

O ultima rectificare a Codului Muncii ii priveste pe angajatii sanctionati disciplinar sa poata fi reabilitati de drept intr-un termen de 12 luni, dublu comparativ cu cel anuntat de premierul Emil Boc si inclus in proiectul transmis sindicatelor la sfarsitul saptamanii trecute.

Codul Muncii aprobat, luni, de Executiv in vederea angajarii raspunderii stabileste ca sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizia angajatorului emisa in forma scrisa.

Proiectul initial transmis sindicatelor stabilea ca angajatul este reabilitat de drept daca nu primeste o noua sanctiune in termen de sase luni.

Acest termen a fost anuntat si de premierul Emil Boc, la sfarsitul saptamanii trecute, dupa o discutie cu sindicatele.

Premierul Emil Boc confirma, intr-o informare de presa,  noile prevederi ale Codului Muncii si argumenteaza modificarile:

• "Romania este pe ultimu loc in ceea ce priveste ponderea contractelor de munca cu durata determinata din totalul contractelor de munca. Marim perioada contractului de la 24 de luni la 36 de luni, adica se vor ocupa mai usor locuri de munca. Dupa expirarea contractului acesta se poate prelungi numai cu acordul scris al partilor", a declarat Emil Boc la Realitatea tv.

• Romania este pe locul 114 din 139 de tari in ceea ce priveste rigiditatea pietei muncii. Avem o legislatie care nu da posibilitatea romanului sa isi gaseasca usor un loc de munca, scrie MEDIAFAX.

• Modificarea Codului este necesara pentru ca romanii sa isi gaseasca mai usor un loc de munca, pentru ca salariatii sa poata fi platiti mai bine, pentru ca mai putini angajatori sa foloseasca munca la negru. Vom inaspri sanctiunile pentru cei care vor incerca sa foloseasca munca la negru.