In plus,
salariile personalului medical, si asa foarte mici, au fost reduse din iulie cu 25 la suta. Masura, care de altfel nu i-a vizat doar pe angajatii din Sanatate, ci pe toti bugetarii, nu avea cum sa stimuleze medicii si asistentele medicale, multi dintre ei alegand sa plece din tara, chiar cu riscul de a lasa multe locuri libere ce nu mai puteau fi ocupate pentru ca guvernantii au blocat angajarile. Munca in strainatate le aduce nu doar salarii mai bune, ci si conditii superioare de lucru fata de cele din spitalele din tara.
Desi organizatiile profesionale au reclamat "inconstienta" de a bloca posturile in Sanatate, in conditiile in care in unele spitale deficitul de medici ajunge si la 70 la suta, guvernantii nu au renuntat la decizia de a angaja doar o persoana la sapte posturi eliberate, masura care avea sa se adauge factorilor generatori de criza in sistemul sanitar.
Statisticile sumbre au continuat sa plaseze si in 2010 Romania in topul tarilor cu cele mai multe decese ce puteau fi evitate daca victimele erau ajutate corespunzator si la timp de sistemul sanitar. Organizatiile profesionale au prezentat chiar o situatie in acest sens, care vine sa confirme criza din sistemul sanitar.
Romania are, in medie, 250.000 de decese anual, iar 50.000 dintre acestea puteau fi evitate, ceea ce inseamna ca unul din cinci romani moare, desi ar putea fi salvat. Romania are si cea mai ridicata rata a mortalitatii infantile din Uniunea Europeana, cu 11 decese la mia de locuitori.
Tot subfinantarea a facut ca spitalele sa ramana timp de sase luni fara vaccin impotriva tuberculozei, iar aproximativ 60.000 de nou-nascuti sa nu poata fi imunizati. Ca masura de avarie, autoritatile au fost nevoite sa cumpere vaccin de la un producator strain, pentru ca Institutul Cantacuzino pierduse autorizatia de functionare.
O alta suferinta a sistemului a vizat lipsa cronica de restructurare.
"Pacienti fictivi, spitale cu jumatate din sectii goale, sectii de chirurgie fara chirug sau fara anestezist. Institutii cu numar de angajati mai mare decat cel al MS. Este o lipsa cronica de restructurare", caracteriza sistemul Levente Vass, unul dintre consilierii ministrului Sanatatii. Si, ca sa dea un exemplu, Ministerul Sanatatii s-a reorganizat, fiind reduse 1.621 de posturi din MS si institutiile subordonate, din care 983 erau vacante si 638 ocupate, ajutand bugetul cu o economie de peste 7,7 milioane de lei.
A urmat apoi masura de a transfera majoritatea spitalelor catre consiliile locale, luata tot pentru a reduce cheltuielile de la bugetul de stat, Ministerul Sanatatii asteptand ca acestea sa devina astfel mai eficiente. Aceasta a fost insa o miscare controversata, cativa primari sau presedinti de consilii judetene refuzand sa preia spitalele.
Dupa ce a ramas, din 439 de spitale, cu 62 de unitati de sanitare,
Ministerul Sanatatii a trecut la pasul al doilea al strategiei: comasarea lor, ajungand astfel sa aiba in subordine 59 de unitati.
Un pas mare spre normalitate a fost, la sfarsit de an, lansarea versiunii centralizate a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI). Pentru o tara a Uniunii Europene, lipsa acestui sistem din orice institutie publica este dovada mentinerii fraudei si coruptiei.
Tot in sprijinul bugetului ar urma sa vina si cresterea numarului persoanelor care cotizeaza la sistemul de asigurari de sanatate. Masura ceruta pe motiv ca din cei 21,5 milioane de oameni, doar 6,7 milioane plateau pentru serviciile de sanatate, 10,8 milioane de persoane fiind exceptate de la plata, dar considerate asigurate.
Astfel,
de la 1 ianuarie 2011, pensionarii cu venituri de peste 740 de lei si revolutionarii, cu exceptia celor raniti, vor plati contributii sociale de sanatate, numarul contribuabililor inclusi astfel in baza de impozitare fiind de aproximativ doua milioane persoane. Suma ce va fi stransa de la pensionari ar urma sa fie folosita la compensarea medicamentelor si la finantarea spitalelor.Tot pentru economii la buget a fost schimbat si sistemul de
acordare a concediilor medicale, astfel ca aceste acte sa fie eliberate numai celor care au reala nevoie de asa ceva.De fapt, Ministerul Sanatatii a primit in 2010 un buget mai mic decat oricare alt minister al Sanatatii din UE, cei 3,9 la suta din PIB reprezentand mai putin de jumatate din media europeana. La aceasta se adauga faptul ca in Romania sunt doar 1,9 medici la 1.000 de locuitori, adica tot aproximativ jumatate din media europeana, potrivit unei alte statistici.
Presa straina nu a ezitat sa remarce faptul ca in 2010 sistemul sanitar romanesc a fost aproape de colaps sau gata sa se scufunde, dar si exodul medicilor, pornind de la cazuri reale, cum ar fi cel de la Giulesti sau al unei ambulante private in care au murit patru bolnavi.
Sistemul de sanatate romanesc "injust si anacronic" este de multi ani ca un vapor in deriva, la carma caruia au stat in 20 de ani 19 ministri, iar acum in 2010 a ajuns pe "punctul de a se scufunda", dupa cum au apreciat unii medici.
