Interviu Kelemen Hunor: Categoric vom obtine autonomie teritoriala!

•  Dupa un timp de neintelegeri, in care Tokes spunea ca UDMR este un partid postcomunist, in 2009 a deschis lista UDMR pentru europarlamentare. Acum, Laszlo Tokes va face un nou partid al maghiarilor, cu scopul declarat de a obtine autonomia teritoriala. Cum va pozitionati fata de aceasta situatie?

• Kelemen Hunor: Traim intr-o societate libera si democratica. Fiecare este liber sa-si expuna si sa-si afirme proiecte, idei, atitudini. Acest lucru nu inseamna ca eu sunt de acord cu initiativa lui Tokes. Dimpotriva. Sunt convins ca este o initiativa gresita, fundamental gresita. Maghiarii din Romania nu vor sa-si piarda reprezentarea politica in Parlament. Este un deziderat care a fost si este mentionat in toate sondajele de opinie. Daca vom fi in stare sa asiguram o innoire in sanul UDMR, daca vom reusi sa articulam in UDMR toate optiunile ideologice, un nou partid nu va avea nici o sustinere.

Cititi interviul integral in Jurnalul.ro

• 1. Autonomia Tinutului Secuiesc este “zaharelul” fluturat pentru alegatorii maghiari de toti candidatii. Cum vedeti dvs. problema autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc?
  

• Kelemen Hunor: Pornim de la o realitate care nu poate fi ocolita: exista comunitati locale cu profiluri culturale, sociale, economice foarte distincte. Aceste comunitati trebuie lasate sa-si dezvolte natural propriile caracteristici. Cui foloseste uniformitatea? Si, mai ales, credeti ca o uniformitate impusa administrativ poate duce la altceva in afara de stagnare, frustrare si resentimente?

Nu sunt de acord cu abordarea de “zaharel” fluturat. Este o dorinta sincera a comunitatii, care nu atenteaza nici la independenta, nici la integritatea teritoriala si nici la suveranitatea statului. Nu ia nimic de la nimeni, transmite Jurnalul.


Credeti ca italienii din Florenta traiesc mai prost sau sunt mai nefericiti din cauza autonomiei Tirolului de Sud? In nici un caz!

• Nu demult vorbeati despre un ordin de ministru ca sa stabileasca ca toate monumentele istorice vor avea placute bilingve. Ati elaborat acest ordin? Sau ati renuntat?

• Kelemen Hunor: Nu am renuntat la acest ordin care, de fapt, este o modificare a unui ordin mai vechi. Nu vorbesc despre placute “bi”! Mai corect ar fi “multi”! Un monument - istoric sau cultural - nu trebuie sa fie anexat politic si, mai ales, anexat unor politici propagandistice. Orice om de buna-credinta recunoaste ca un monument este o creatie care se deconstruieste si se reconstruieste permanent intr-un spatiu cultural complex. Mi se pare firesc ca orice monument sa fie descris in mai multe limbi, la fel cum mi se pare obligatoriu ca o carte buna sa fie tradusa in toate limbile pamantului!, transmite Jurnalul.

As vrea sa va atrag atentia asupra unui aspect destul de jenant cand e vorba despre placute. Oricine merge prin tara vede, la intrarea si iesirea din localitati unde nu mai sunt decat 1%-2% etnici germani, placute afisate in limba germana. Inca un exemplu: la un minister important din Bucuresti - si nu ma refer la Ministerul de Externe! -, la intrare, alaturi de inscr'+'iptia “Ministerul...”, se afla, la fel de mare, si inscr'+'iptia “Ministry of...”. Si ma intreb si eu: daca afisam cu atata dezinvoltura inscr'+'iptii oficiale in engleza sau in alte limbi, oare de ce limba maghiara, vorbita sau inteleasa de peste 7% din cetatenii Romaniei, este considerata “nepotrivita”, ca sa folosesc un termen elegant, pentru placute indicatoare in spatiul public? Pana la urma este vorba doar despre respect reciproc fata de valorile, istoria si traditia celuilalt.

• Ati ratat obtinerea invatamantului integral in limba materna, un alt deziderat major al Uniunii, desi sunteti la guvernare. Credeti ca veti putea obtine vreodata autonomie teritoriala?

• Kelemen Hunor: Nu am ratat obtinerea invatamantului in limba maghiara. Legea se afla in Parlament si avem toate sansele ca in cateva zile sa se termine acest scandal pe o tema falsa.

In legatura cu autonomia: categoric, da! Problema nu este de “daca” si nici macar de “cand”. Problema este de “cum”. O autonomie nu inseamna nici izolare, nici enclavizare. Autonomia trebuie sa vina firesc, ca un act de normalitate prin dialog permanent cu majoritatea romaneasca, si nu impotriva ei. In 1918, la Alba Iulia, liderii romani au promis autonomie pentru maghiari. Aceasta autonomie trebuie sa fie la fel de normala si sa fie acceptata de toti cetatenii, asa cum a fost normala si acceptata si unirea Transilvaniei cu Romania, scrie Jurnalul.