Considerat a fi unul dintre cele mai rapide si spectaculoase dansuri din lume si in lista capodoperelor non-materiale ale culturii universale, Dansul Calusarului, a fost inclus de UNESCO in patrimonial cultural nemuritor al lumii.

  • Originea si istoria celui mai vechi dans popular romanesc

Dansul Calusului, asa cum il simt romanii, este mai mult decat un dans… Este un ceremonial plin de spectacol, grandoare, ritm si viata, poate cel mai reprezentativ si vechi dans traditional de pe meleagurile romanesti. Este un act de creatie romaneasca exuberanta si sublima, un ritual prin care sunt invocate vindecarea si protectia, un mesaj cu substrat arhaic pe care romanii il transmit de veacuri…

Originea Dansului Calusului este straveche. Se crede ca Dansul Calusului isi are radacinile in ritualurile precrestine de fertilitate si ca aduce fericire, noroc si sanatate in satele in care este practicat. Dansul Calusului dateaza din perioada precrestina, spun etnografii, iar existenta sa in forma actuala este relationata cu stravechiul cult al Soarelui. Totodata, etimologia acestui dans face referire la calus, obiect care astupa gura, obligand astfel la tacere si la pastrarea secretului magic. In plus, culorile din care este alcatuit steagul calusarilor: alb si rosu (culori incarcate de sacralitate in viziunea dacilor) fac trimiteri la vechile ritualuri zamolxiene.

Dansul Calusarilor este un dans atemporal, desprins parca din mentalitatea si felul de-a fi si de-a simti al poporului roman. Se interpreteaza la imprejurari deosebite, de sarbatoarea Rusaliilor, sarbatoare cu semnificatii speciale in traditia populara romaneasca. Prin urmare, in saptamana de dinaintea Rusaliilor, Calusarii colinda satele, incercand sa alunge boala si spiritele rele prin puterile magice cu care sunt investiti in timpul dansului.

Dovezile etnografice arata ca, in vremuri de demult, dansul calusului era jucat in tinurile Moldovei si ale Transilvaniei. Avea rol de catharsis si o functie preponderent magica. Astazi, dansul calusului este practicat exclusiv in Muntenia si Oltenia. Scopul sau actual este acela de a apara oamenii de efectele malefice ale Ielelor, de a proteja recoltele, animalele si gospodariile de rau, dar si de a vindeca bolile trupului si ale mintii.

Citeste si:
4 motive pentru care angajații încep să se întoarcă în spațiile de...
4 motive pentru care...

Citeste mai multe despre acest subiect pe Garbo.ro.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.