Pentru ca se apropie ziua nationala a Romaniei si pentru ca ar fi bine sa ne amintim ce inseamna sa fii roman.

Ne-am obisnuit asa, sa ne plangem de tara asta constant si din orice. De oamenii ei, de politicienii ei, de autostrazi si de transportul in comun, de economie, salariile mici si preturile mari, de fotbal, de televiziuni, de sistem. Este, de cele mai multe ori, implicata in neputinta si esecurile noastre. Nu ni se intampla lucruri extraordinare pentru ca traim „aici” si „aici” esti limitat de interese, resurse si birocratie, ne spunem.

Ne-am obisnuit asa, sa o tinem intr-o eterna lamentatie. „Romanii sunt hoti”. „In tara asta nimic nu tine”. „Deh, lucru facut de romani”. Suntem, cred, poporul care se dispretuieste cel mai mult, care vorbeste despre sine numai de rau. Se intampla uneori, rareori, sa mai vorbim si de bine. Cand castigam o medalie sau un campionat important. Ne identificam atunci cu acea victorie de parca ar fi a noastra. Avem nevoie de triumful altora pentruc ca doar asa o putem simti si noi. Si mi se pare ipocrit ca dupa un an intreg in care Romania a fost „tara nimanui”, tara in care se pot intampla lucruri care pe alte meleaguri ar fi de neconceput, sa ne amintim brusc ca suntem romani. E ipocrit si trist ca abia in astfel de situatii sau de 1 decembrie sa ne amintim ca suntem romani.

La fel de ipocrita sunt si eu pentru ca azi, in prag de 1 decembrie, va scriu despre ce ar trebui sa stiti despre imnul national. O fac cu promisiune ca voi scrie mai des despre cat de frumoasa este tara asta, despre locuri pe care merita sa le vizitati, despre oameni exceptionali si nu numai. Rugamintea va fi sa incercati sa incercati sa ganditi si voi sa ganditi mai frumos despre noi ca romani. Puteti incepe treptat, cu pasi mici si ganduri marunte. Sa incercam sa ne spunem mai des ca se poate, ca putem. Sa incepe sa lucram la mentalitate si sa acceptam faptul ca schimbare e poate intampla. Sa credem ca putem creste prin propriile forte. Sa ne amintim ca, asa mici cum suntem, contam. Sa constientizam ca sta in puterea noastra sa ne schimbam pe noi si perceptioa despre noi deopotriva.

Asadar, fara alte introduceri, iata cateva lucruri mai putin cunoscute despre imnul Romaniei.

Citeste si:
Culiță Sterp a scăpat de controlul judiciar. Artistul poate susține...
Culiță Sterp a scăpat de...

1. Versurile imnului au fost scrise in contextul revolutiei pasoptiste de catre poetul Andrei Muresanu. Pornind de la o mai veche romanta romaneasca pe care auzit-o la dascalul Gheorghe Ucenescu, Andrei Mureseanu a scris poezia „Un rasunet”

2. Poezia a fost scrisa in contextul evenimentelor de la Blaj, din 3/15 mai 1848. Potrivit Enciclopediei Romaniei, dupa ce a auzit „Din sanul maicii mele”, o romanta publicata pentru prima data in august 1832, Muresanu s-a intors foarte agitat acasa – dupa cum isi amintea sotia sa – si a scris toata noaptea. Duminica urmatoare, a fost cantata pentru prima data, de fata cu alti intelectuali, pe melodia interpretata de Gheorghe Ucenescu.

3. Exista o intreaga controversa cu prvire la autorul de drept al melodiei. Desi Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, melodia pe care Andrei Muresanu a pus versurile avea o larga circulatie in epoca. Asa se face ca, nu Anton Pann este cel care a scris acest cantec.

Citeste si:
„Podul Unirii”, primul construit în Maramureș de la Revoluție...
„Podul Unirii”, primul...

4. Potrivit unei alte ipoteze, melodia era, de fapt, un cantec religios, intitulat „Din sanul maicii mele”, iar George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, ar fi fost cel care ar fi intonat-o la cererea poetului care cauta o melodie pentru versurile sale.

5. Prima inregistrare a melodiei a fost facuta in 1900 in SUA, interpretata de Alexandru Pascu. In 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucuresti reunita cu fanfara Regimentului Stefan cel Mare din Iasi au realizat prima inregistrare instrumentala.

6. Pentru o scurta perioada, „Desteapta-te Romane” a fost si imnul national al Republicii Democratice Moldovenesti (1917 – 1918) si al Republicii Moldova (1991 – 1994). A fost inlocuit in 1994 cu „Limba noastra”.

7. Odata cu instaurarea dictaturii comuniste, imnul national, ca si alte marsuri sau canteca patriotice, a fost interzis.

Citeste si:
Ministerul Educației propune pedepse inspirate din comunism: elevi...
Ministerul Educației propune...

8. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cantata, dar fara versurile originale.

9. Pe 15 noimebrie 1987, odata cu revolutia de la Brasov, muncitorii uzinelor de Autocamioane au inceput sa fredoneze imnul, chiar daca nu isi mai aminteau versurile.

10. Odata cu revolutia anticomunista din decembrie 1989, „Desteapta-re romane” s-a impus de la sine, sub influenta majora a manifestantilor, ca imn national, inlocuind imnul comunist „Trei culori”.

La multi ani, romani!


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.