46 de ani de la cumplitul cutremur din 1977. Peste 1.500 de persoane au murit

46 de ani de la cutremurul din 1977

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,4 și o durată de 56 de secunde, la o adâncime de 94 de km. Acest seism a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată și cel care a provocat cele mai mari pierderi, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Cutremurul a debutat brusc și puternic, iar românii nu au reușit să reacționeze pentru a-și salva viața. Peste 1.500 de persoane au murit în urma seismului, marea majoritate fiind victime din Capitală, în proporție de 90%.

În urma cutremurului, 32 de clădiri construite în perioada interbelică s-au prăbușit total sau parțial, motiv pentru care au existat și atât de multe decese. Potrivit datelor oficiale, 1.578 de persoane din România și-au pierdut viața, din care 1.424 decese au foat raportate în București, iar alte 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București). În Bulgaria și Republica Moldova s-au înregistrat 120 de victime.

În urma cumplitului cutremur, 32.900 de locuințe au fost grav avariate, 182.000 de case au avut de suferit mai puțin, în jur de 200.000 de oameni au fost direct afectați, iar 350.00 de familii au rămas fără case. Totodată, 763 de unități industriale au fost afectate de seism, 11 clădiri de spital, 6 clădiri ale universităților și 374 de unități de învățământ. Seismologii spun că seismul din 1977 a avut cel puțin 4 șocuri pricipale care s-au produs la adâncimi diferite.

"Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV. Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică - cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)", arată specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Citeste si:

Patru cutremure au avut loc noaptea trecută în România

Un astfel de eveniment va mai avea loc în Vrancea

Cutremurul din 1977 a fost o catastrofă națională. Blocuri și clădiri întregi s-au surpat în mai puțin de un minut într-o grămadă de ruine. Seismul puternic a făcut ca mii de persoane să își găsească sfârșitul sub plăcile de beton. Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky sunt cei care și-au pierdut viața în urma cutremurului din 1977.

Tragedia care a avut loc la începutul lunii februarie în Turcia le-a amintit românilor despre clipele cumplite prin care au trecut în martie 1977. La scurt timp, un val de cutremure au început să zguduie zona Oltenia și județul Gorj. Din păcate, seismele nu pot fi depistate din timp, însă seismologii spun că în România vor mai avea loc cutremure. Autoritățile sunt îngrijorate după cele întâmplate în Turcia și în Gorj și speră ca episodul din 4 martie 1977 să nu se mai repete.

Citeste si:

Cutremur în zona Vrancea - Buzău. Ce intensitate a avut seismul

„Știm că toate aceste date sunt cutremurătoare, însă trebuie să înțelegem că un astfel de eveniment, dacă nu și mai puternic, va mai avea loc în Vrancea.

Nu îl putem (deocamdată) prezice, dar indiferent de această capabilitate, tot trebuie să fim pregătiți pentru el - începând cu asigurarea siguranței clădirilor în care ne aflăm, dar și cu un plan de acțiuni înainte, în timpul și după cutremur”, arată INCDFP, care recomandă populației să folosească surse educaționale oficiale pentru pregătirea în caz de cutremur.

Despre autor:

Valentina Podgorneac

Valentina Podgorneac este originară din Republica Moldova și la vârsta de doar 16 ani a ales să se mute la București pentru a-și continua studiile liceale. În anul 2017 a absolvit un colegiu cu profil economic, însă pasiunea pentru scris a fost mult mai puternică decât orice altă dorință. În timpul studiilor a redactat comunicate de presă în cadrul Organizației Studenților și Elevilor Basarabeni din București. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației, acumulând multe informații și sfaturi utile pentru viitoarea sa carieră. A urmat un Curs de Dicție și Discurs Public cu Veronica Coberman, mentor în comunicare.

Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de un an face parte din familia 9AM. Iubește să știe tot ce mișcă, să fie informată, și la rândul ei, să informeze și pe alții, deoarece un om informat este un om puternic. Pentru ea, scrisul nu este doar o pasiune, ci un stil de viață.

Mai multe