Ziua Muncii. Semnificația și obiceiuri pentru cea mai harnică zi din an

1 Mai, Ziua Muncii. Cum a apărut această zi

Oamenii din tiată lumea sărbătoresc Ziua Muncii la data de 1 Mai. Ziua Muncii își are originea de la o mișcare a sindicaliștilor din Chicago care au cerut ca norma zilnică de lucru să fie redusă la 8 ore. Pe data de 1 mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei au ieșit în stradă și au cerut ca norma legală de muncă să fie de 8 ore. La protest au ieșit în jur de 90.000 de oameni, dintre aproximativ 40.000 erau în grevă.

Protestele au continuat timp de câteva zile și tot mai mulți oameni au ieșit în stradă pentru a-și manifesta nemulțumirea. Evenimentul a luat amploare atunci când civilii au intrat în conflict cu forțele de ordine din Chicago, în urma cărora au fost înregistrate și victime. Greva din Chicago și apoi din toată America a reușit să obțină reducerea numărului de ore de muncă pe zi.

Doi ani mai târziu, social–democrații au stabilit la Paris, ca ziua de 1 mai să fie declarată o zi internațională a muncitorilor. În perioada de după, anual în Statele Unite erau organizate manifestații. Dar după 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, sărbătorind apoi Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie. În majoritatea țărilor din Europa și din lume, ziua de 1 Mai este recunoscută și sărbătorită ca Ziua Muncii, celebrând jertfa care au adus-o muncitorii din 1886 pentru a obține reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore.

Ziua Muncii. Obiceiuri pentru cea mai harnică zi a anului

La data de 1 Mai românii sărbătoresc "Armindenul", un simbol al vegetației care apără animalele și vegetația de secetă și alte necazuri. Numele de Armindeni vine de la cuvântul de origine slavă ierminden, care semnifică ziua Sfântului Ieremia. Potrivit tradiției populare, această zi mai este cunoscută și ca "ziua pelinului" sau "ziua bețivilor" și semnifică începutul verii. Armindenul este sărbătorit pentru ca pământul să fie roditor, să nu cadă grindina, să nu fie roada atacată de dăunători, să fie animalele sănătoase, vinul să fie bun, oamenii să fie sănătoși.

Citeste si:

Bilanț COVID-19, 1 Mai 2022. 492 de cazuri noi

Potrivit obiceiului, în dimineaţa zile de 1 Mai, oamenii trebuie să se spele pe față cu rouă pentru că aceasta simbolizează belşugul, bogăţie şi sănătate. Acest ritual trebuie făcut în primele 3 zile din luna mai. La sate, gospodarii îşi împodobesc porţile cu ramuri verzi pentru a avea bunăstare și să fie ocrotiți de rele. Ziua de Armindeni trebuie să fie respectată cu sfinţenie, „pentru a fi sănătoşi tot anul”. În prima zi din luna mai nu se lucrează nici acasă, nici la câmp, deoarece astfel recoltele vor fi ferite de grindină și furtună.

Fiecare zonă are obiceiurile sale pe care le respectă cu sfințenie. În Transilvania şi Banat ţăranii înfing în pământ un copac în faţa caselor unde sunt fete de măritat. Crengile copacului sunt tăiate până la vârf, acestea se veştejesc, iar trunchiul uscat va rămâne până la următoarea recoltă. Apoi, din lemnului copacului se face un foc în cuptor unde se coace pâine din recolta nouă. Toți gospodarii își împodobesc ușa de la intrarea în casă cu crengi verzi.

Citeste si:

Ministrul Muncii, mesaj de 1 Mai: Criza cauzată de război va lovi...

„În Moldova şi Muntenia, de Armindeni se merge la iarbă verde, se frige carne de miel, se bea vin roşu cu pelin, întrucât se crede că acesta înnoieşte sângele şi vor fi sănătoşi tot anul. La petrecere sunt aduşi lăutari, se fac urări reciproce şi rostogoliri prin iarbă, peste tot domneşte o atmosferă de veselie, de bună dispoziţie. La întoarcerea acasă se aduce pelin şi liliac”, a declarat etnologul vasluian Dan Ravaru.

Un alt obicei tot din zona Moldovei spune că din tulpina pomului de Armindeni se confecționa steagul de nuntă, iar în unele sate era obiceiul bătăii cu urzici. De 1 Mai, pelinul se poartă la pălărie, la brâu sau în sân, se pune la icoană, la fereastră, în aşternuturi şi sub prag, pentru ca strigoii, ielele şi duhurile rele să fie alungați. Pelinul este considerată planta magică care este folosită adesea în diverse leacuri populare. Dacă acesta este recoltat chiar în ziua de 1 mai, atunci „este tamaduitor de boli şi se pastrează ca plantă de leac de-a lungul intregului an”.

Citeste si:

Ziua Muncii. Tradiții și obiceiuri de 1 Mai

Tot de Armindeni, în anumite zone ale Moldovei are loc şi „băutul Mărţişorului”. Aceasta este o petrecere câmpenească organizată cu ocazia scoaterii mărțișorului de la piept sau legat la mânã în ziua Dochiei (1 martie). În această zi, femeile nu au voie să frământe pâine, dar le este recomandat să semene castraveți, pepeni sau fasole, pentru ca roada să fie bună și din belșug.

1 Mai - Ziua Muncii în România

În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I, de către mișcarea socialistă. Pe timpul comunismului, pe data de 1 Mai autoritățile organizau manifestații pe marile bulevarde sau pe stadioanele orașelor. La eveniment se organizau coloane de oameni, care erau îmbrăcați în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După anul 1990, această zi era sărbătorită liber, fără propagandă și diverse constrângeri.

Citeste si:

Prognoza meteo pentru weekendul 30 aprilie - 1 Mai

Românii au început să sărbătorească Ziua Muncii în aer liber, în natură, detașat și alături de cei dragi. În anul 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederația sindicală Blocul Național Sindical a încercat să organizeze o adunare populară, cu mici, bere și muzică, pentru a celebra ziua de 1 mai. Această inițiativă a fost dur criticată de o parte dintre români, au fost lansate acuzații de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conștiința populației.

În prezent, românii sărbătoresc Ziua Muncii mai liber ca niciodată. În mod oficial, în România ziua de 1 mai, Ziua Muncii, este recunoscută ca zi liberă legală de la stat. În această zi românii sărbătoresc din plin alături de familie, prieteni sau colegi. Aceștia preferă să facă un grătar la iarbă verde, să meargă la mare sau la munte pentru a se odihni în cea mai harnică zi a anului.

Mesaje haioase de 1 Mai - Ziua Muncii

• La Mulţi Ani cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncii! De făcut: nimic și grătarul


• Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine nu greşeşte merită promovat.


• Munca nu a omorât niciodată pe nimeni… dar de ce să riști?


• Deadline? Nu te-aud! Vorbește mai tare! Proiect urgent? Chiar nu te aud… (și nici nu o să te mai aud câteva zile de-acum încolo).


• Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă până după 1 Mai, ca ori se rezolva, ori nu mai trebuie făcut.


• Munca este sfântă aşa că nu te atinge de ea!



• O fi munca brăţară de aur, dar azi sunt interzise bijuteriile!




• În munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale!




• Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolănit pe plaja. Când? Pe 1 mai, fireşte!



• Mari, mici, înalte, subţiri, bondoace. Pentru toate gusturile! Cum sa te duci la munca tocmai azi când te aşteaptă atâtea modele… de pahare?




• Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine nu greşeşte merită promovat.




• Serviciul nu e cârciuma să stai toata ziua, nici biserica sa mergi şi duminica.




• 1 Mai muncitoresc. Bine-mi pare să chiulesc. Iar mâine când mă trezesc. La un lucru mă gândesc „Hai la munca să muncim dar să nu găsim”




• Munca e izvor de sănătate, deci lăsaţi bolnavii să muncească.




• Îmi place munca, mă fascinează. Pot sta ore în şir să mă uit la ea. (Jerome K. Jerome)




• Cine-i harnic si munceşte ori e prost, ori nu gândeşte. Dar şcoala multa nu se cere sa fii prost si sa ai putere.




• Pe langa ziua celor ce muncesc, de 1 Mai romanii mai sarbatoresc si Armindenul denumita popular „ziua betivilor”… Asa ca scoate repede gratarul, eu iau berea si paharul si hai sa sarbatorim, ca de maine iar muncim!

Despre autor:

Valentina Podgorneac

Valentina Podgorneac este originară din Republica Moldova și la vârsta de doar 16 ani a ales să se mute la București pentru a-și continua studiile liceale. În anul 2017 a absolvit un colegiu cu profil economic, însă pasiunea pentru scris a fost mult mai puternică decât orice altă dorință. În timpul studiilor a redactat comunicate de presă în cadrul Organizației Studenților și Elevilor Basarabeni din București. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației, acumulând multe informații și sfaturi utile pentru viitoarea sa carieră. A urmat un Curs de Dicție și Discurs Public cu Veronica Coberman, mentor în comunicare.

Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de un an face parte din familia 9AM. Iubește să știe tot ce mișcă, să fie informată, și la rândul ei, să informeze și pe alții, deoarece un om informat este un om puternic. Pentru ea, scrisul nu este doar o pasiune, ci un stil de viață.

Mai multe