Urmează o nouă criză? Cum s-a schimbat politica de consum, comparativ cu primele 6 luni ale anului

Românii se tem de o nouă criză. Cum s-a schimbat politică de consum, comparativ cu primele 6 luni ale anului

Este vorba despre o tendință de scădere care s-a manifestat din luna iulie a acestui an. După ce în primele șase luni ale anului volumul vânzărilor din comerț ajungea la 5,2%, în luna iulie a scăzut până la 4,8%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Vorbim despre comerțul cu amănuntul, cu excepția mașinilor și motocicletelor.

Acest indicator este important pentru că poate să aproximeze și să estimeze dinamica pe care o va avea consumul privat, o componentă importantă a PIB-ului. Mai exact, la produsele alimentare, vânzările au scăzut de la 6% la 5%. În cazul combustibililor, scăderea este și mai mare, de la 9,6% la 8,5%. Experții au transmis că scăderile au legătură cu inflația, cât și cu frica oamenilor de o nouă criză economică.

Europa, de la criza economică din 2008 până astăzi

Între anii 2000 și 2005, apoi după 2009, Banca Centrală Europeană (BCE) a menținut economiile zonei euro și ratele datoriilor din zona euro scăzute prin tipărirea banilor, prin suprimarea ratei de bază a dobânzii și prin cumpărarea de obligațiuni guvernamentale. După pandemie, a fost tipărită o sumă fără precedent de euro, creându-se asltfel iluzia redresării.

Aceasta este rețeta pentru o creștere nesustenabilă, risipă de resurse și investiții necontrolate. Iluzia banilor ușori a început să se destrame din 2019, când creșterea economică aproape a dispărut. În 2007, adică înainte de declanșarea crizei datoriilor, aceasta se ridica la 62,3% din PIB în UE și 66% în zona euro. La sfârșitul anului trecut, era de 88,2% din PIB în UE și de 95,6% în zona euro, potrivit tavex.ro.

Citeste si:

Firea nu se retrage din politică: „Ar fi prematur. Nu sunt acuzată...

Cele două riscuri principale pentru BCE sunt inflația și o nouă criză financiară și/sau a datoriilor. Pentru rezolvarea acestora, există două opțiuni: încercarea de a opri inflația ori încercarea menținerii creșterii economice și datoriei guvernamentale. BCE poate alege doar unul dintre cele două obiective, iar până acum pare că îl preferă pe cel din urmă. Însă, având în vedere starea economiilor din Europa, este posibil ca efectele negative ale ambelor scenarii să apară în același timp.

Promisiunile BCE

La începutul lui iulie, BCE a încheiat programul PEPP (pandemic emergency purchase programme), care obișnuia să imprime bani și să cumpere datorii guvernamentale în timpul crizei sanitare și după aceasta. Planul era ca, în a doua parte a lunii, dobânda să crească, prima creștere fiind de la -0,5 la -0,25%, fiind cel mai mic procent posibil.

Citeste si:

5 beneficii ale consumului de produse lactate

În același timp, BCE a promis să lupte împotriva creșterii rapide a dobânzilor la obligațiuni în unele teritorii. Conform președintelui instituției, Christine Lagarde, un nou instrument va fi introdus în acest scop. BCE are doar un instrument la îndemână, anume imprimarea mai multor bani, adică inflația.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe