Zile libere 2023. Află care sunt sărbătorile din anul 2023 și posibilitățile de combinare ale acestora cu weekendurile, pentru o vacanță prelungită. Planifică-ți de acum vacanțele din 2023, pentru a economisi timp.

Zile libere 2023: planifică-ți vacanțele din timp

În anul 2023 vor fi 12 sărbători legale în timpul săptămânii, celelalte trei picând în weekend, cum ar fi Paștele sau Anul Nou, pe 1 ianuarie. Iată câte zile libere sunt în 2023.

Conform legislației în vigoare, în România sunt 15 sărbători legale. Dacă vor exista și altele, vor fi anunțate în primele două săptămâni din an, așa încât companiile și angajații să poată planifica programul din timp.

Calendar zile libere 2023


  • 1 ianuarie - duminică - Anul Nou

  • 2 ianuarie - luni - a doua zi după Anul Nou

  • 24 ianuarie - marți - Ziua Unirii Principatelor României

  • 14 aprilie - vineri - Vinerea Mare

  • 16 aprilie - duminică - Paște ortodox

  • 17 aprilie - luni - a doua zi de Paște ortodox

  • 1 mai - luni - Ziua Muncii

  • 1 iunie - joi - Ziua Copilului

  • 4 iunie - duminică - Rusalii

  • 5 iunie - luni - a doua zi de Rusalii

  • 15 august - marți - Adormirea Maicii Domnului

  • 30 noiembrie - joi - Sfântul Andrei

  • 1 decembrie - vineri - Ziua Marii Uniri

  • 25 decembrie - luni - Crăciunul

  • 26 decembrie - marți - a doua zi de Crăciun

Retail jobs

Câte zile lucrătoare sunt în fiecare lună?

Dintre cele 365 de zile din anul 2023, 248 de zile sunt lucrătoare, adică 1983 de ore la un program de 8 ore și 992 de ore la un program de 4 ore. Anul 2023 are 117 de zile libere și 248 de zile lucrătoare.

Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepția unităților sanitare și a celor de alimentație publică, precum și a unităților în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza procesului de producție sau specificului activității. Salariații care lucrează în astfel de unități au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

Citeste si:
Zile libere 2023. Propunere PSD: De la anul, românii ar putea avea...
Zile libere 2023. Propunere...

Ianuarie - din cele 31 de zile ale lunii, 20 sunt lucrătoare. Pentru un angajat cu o normă de 8 ore, ianuarie va avea 160 de ore lucrătoare. Pentru o persoană angajată 4 ore pe zi, prima lună din an va avea 80 de ore lucrătoare.

Februarie - luna februarie are 28 de zile, dintre care 20 de zile lucrătoare. La un program de 8 ore pe zi, luna februarie are 160 de ore lucrătoare. La un program de 4 ore pe zi, un angajat va lucra 80 de ore în această lună.

Martie - luna Mărțișorului are 31 de zile, dintre care 23 lucrătoare, ceea ce înseamnă că o persoană cu un program de 8 ore va lucra 184 de ore, iar unul cu un program de 4 ore va munci 92 de ore în luna martie.

Aprilie - din cele 30 de zile ale lunii 18 sunt lucătoare, astfel că o persoană care are un program de 8 ore va munci 144 de ore, iar un angajat cu contract part-time va lucra 72 de ore.

Citeste si:
Liber la vacanțe! Țările din Europa care au renunțat la...
Liber la vacanțe! Țările din...

Mai - 31 de zile are luna mai, dintre care 22 sunt lucrătoare. Pentru un program normal de 8 ore de muncă, un angajat va munci 176 de ore în mai, în timp ce un angajat cu program de 4 ore va munci în această lună 88 de ore.

Iunie - 30 de zile sunt în iunie, iar 20 sunt lucrătoare. Dacă muncești 8 ore pe zi, înseamnă un total de 160 de ore, iar dacă lucrezi 4 ore, luna iunie va avea 80 de ore lucrătoare.

Iulie - cu 31 de zile în total și 21 de zile lucrătoare, o persoană care lucrează 8 ore pe zi va munci 168 de ore în luna iulie, în timp ce una cu program part-time 84 de ore.

August - dintre cele 31 de zile ale lunii, 22 sunt lucrătoare. O persoană care muncește 8 ore pe zi va lucra 88 de ore în august.

Septembrie - 30 de zile sunt în luna septembrie, dintre care 21 lucrătoare. La un program de 8 ore, o persoană va munci 168 de ore, iar la un program de 4 ore, o persoană va lucra 84 de ore în luna septembrie.

Citeste si:
Stațiunile de pe litoralul românesc, în funcție de prețurile...
Stațiunile de pe litoralul...

Octombrie - luna octombrie are 31 de zile, dintre care 22 sunt lucrătoare. Pentru cei care muncesc 8 ore pe zi, asta înseamnă 176 de ore lucrătoare într-o lună, iar la un program de 4 ore pe zi, o persoană ar munci 88 de ore.

Noiembrie - 30 de zile are luna noiembrie, dintre care 21 de zile lucrătoare. La un program de 8 ore, o persoană va munci 168 de ore. Dacă muncește 4 ore pe zi, va lucra 84 de ore.

Decembrie - luna decembrie are 31 de zile, dintre care 18 lucrătoare. La un program de 8 ore, o persoană va munci 144 de ore, în timp ce la un program de 4 ore va lucra 72 de ore în această lună.

Ce tipuri de concedii există în domeniul muncii?

Concediu de odihnă

Potrivit Codului muncii- art.144- art 151– concediul de odihnă este un drept garantat anual oricărui salariat. Nu se poate renunța la zilele de concediu de odihnă și nu se pot ceda aceste zile de la un salariat la altul.

Citeste si:
Vacanțe reduse de Black Friday 2021. La ce prețuri poate ajunge un...
Vacanțe reduse de Black...

Cât durează?

Durata minimă prevăzută de lege este de 20 de zile lucrătoare, angajatorii având dreptul de a acorda mai multe zile de concediu în baza contractului individual de muncă. Există, însă, și excepții sau situații speciale astfel încât:


  • Potrivit HG nr. 250/1992 angajații care lucrează în administrația publică au dreptul la un concediu de odihnă cu o durată între 21 și 25 de zile, ținându-se cont și de vechimea fiecăruia;

  • Potrivit art. 147¹ din Codul muncii salariatele pot beneficia de un concediu suplimentar, în unele situații.

Pe toată durata concediului de odihnă fiecare salariat beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă, conform art.150 din Codul muncii, scrie avocatoo.ro.

Angajatorul trebuie să plătească indemnizația pentru concediul de odihnă cu cel puțin 5 zile lucrătoare mai devreme de momentul plecării în concediu, suma plătită fiind o medie zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

Concediu medical

Acesta este un drept garantat oricărui salariat care întâmpină probleme de sănătate ce îl împiedică să își facă activitatea prevăzută în contractul de muncă. Clasificarea lor este:


  1. concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii

  2. concedii medicale pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;

  3. concedii medicale pentru maternitate;

  4. concedii medicale pentru îngrijirea copilului bolnav;

  5. concedii medicale de risc maternal.

Concediu paternal

Legea concediului paternal nr. 210/1999 prevede dreptul tatălui la un concediu atunci când mama aduce pe lume un copil. De menționat este că acest tip de concediu poate fi cerut numai în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului, altminteri nu va mai fi aprobat.

Concediul fără plată

Această formă de concediu reglementată de art. 153 din Codul muncii, se acordă angajatului pentru a rezolva unele situații personale, iar durata lui se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern, fără însă a menționa concret ce se înțelege prin situație personală.

Legislația în vigoare nu prevede o limitare a perioadei în care un salariat stă în concediu fără plată. Excepție face situația bugetarilor pentru care art. 25 din HG nr.250/1992 stabilește un termen de maximum 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea situațiilor personale expres prevăzute în hotărâre.

Concediu pentru formarea profesională

Acest tip de concediu se acordă în baza unei cereri întocmite cu cel puțin o lună în avans pe toată perioada în care salariații se ocupă, din proprie inițiativă, de formarea lor profesională.

Totuși, concediul pentru formarea profesională se poate acorda cu sau fără plată, în funcție de persoana care solicită efectuarea lui, angajatul sau angajatorul. Angajatul este obligat să asigure participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, astfel:


  • cel puțin o dată la 2 ani, dacă are cel puțin 21 de angajați;

  • cel puțin o dată la 3 ani, dacă are sub 21 de angajați.

Concediul de acomodare

Potrivit legii 273/2004, adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau activităţi agricole, denumit în continuare persoană îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției.

Beneficiarii acestui tip de concediu sunt persoanele care adoptă un copil.

Concediul pentru evenimente deosebite

Potrivit art. 153 din Codul muncii în cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ in durata concediului de odihna. Evenimentele familiale deosebite și numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

(1) Zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie:

a) căsătoria salariatului – 5 zile;

b) căsătoria unui copil – 2 zile;

c) nașterea unui copil – 2 zile;

d) decesul soțului, copilului, părinților, socrilor – 3 zile;

e) decesul bunicilor, fraților, surorilor – 1 zi;

f) donatori de sânge – conform legii;

g) la schimbarea locului de munca, cu mutarea domiciliului, în cadrul aceleiași unități, în alta localitate – 5 zile.

(2) 30 de zile concediu fără plată acordat o singura data, pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior, seral și fără frecvență.

Pentru salariații ce lucrează în sectorul bugetar a fost adoptată HG nr.250/1992 și reglementează aceste zile libere pentru evenimente speciale astfel:


  • căsătoria salariatului- 5 zile

  • nașterea sau căsătoria unui copil- 3 zile

  • decesul soțului sau unei rude până la gradul II a salariatului- 3 zile


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 21 August 2022 - 09 : 08

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.