România vrea să adopte o tactică folosită prima dată în anii 40 pentru a combate seceta
Trei ani au durat experimentele, iar la două săptămâni după ultimele teste verdictul s-a arătat pozitiv. Rezultatele preliminare sunt promițătoare, astfel că, în curând, România ar putea să controleze ploaia.
„Din rezultatele preliminare care le avem am reuşit pentru norii însămânţaţi să creştem în primul rând suprafaţa pe care acest nor a precipitat. Ceea ce înseamnă la sol o cantitate de apă cuprinsă între 1 litru şi 30 de litri, punctual”, a declarat Dan Florea, directorul de program, pentru Observator.
„În 2019 am crescut precipitaţiile cu două avioane de la 0,1 litri, la 10 litri pe metru pătrat. Acelaşi lucru l-am obţinut şi în anul 2021. Am reuşit să creştem precipitaţiile de la 5 litri, la 8 litri, până la 15 litri pe metrul pătrat. Putem să şi combatem căderile de grindină, tot cu aceeaşi metodă”, a explicat Gheorghe Căunei Florescu, director AASNACP.
„Într-un nor, cantitatea de apă este mult, mult mai mare decât ceea ce ajunge la sol. Această tehnologie de stimulare a precipitaţilor cu avioane presupune în primul rând nişte aeronave special modificate”, a completat Daniel Florea, directorul de program.
Tehnica se folosește în 80 de țări
Însămânțarea norilor a fost teoretizată încă din anii 1890, iar experimentele au început la scară largă 50 de ani mai târziu, în Statele Unite ale Americii. Acum, 80 de țări o folosesc. La noi, testele au început în 2019 și au fost făcute cu avioane împrumutate din Grecia și Bulgaria.
Operațiunea decurge astfel. Avioanele sunt dotate fiecare cu 72 de torțe, montate pe aripi și fuzelaj, iar dispozitivele pirotehnice au aproape 30 de centimetri lungime și sunt umplute cu aproximativ 150 de grade de pulbere specială. Când avionul ajunge în locul potrivit, specialiștii de la bord aprind torțele, iar acestea generează particule fine de iodură de argint.
Seceta din Europa crește riscul inflației la alimente. Care sunt...

Substanța eliberată forțează apoi vaporii de apă din nori să cadă pe pământ, în loc să ajungă în straturile superioare ale atmosferei. Torțele eliberează în aer fie iodură de argint, fie clorură de sodiu.
Dacă totul merge conform planului, autoritatea pentru administrarea sistemului național antigrindină ar putea cumpăra opt astfel de avioane, în valoare totală de 32 de milioane de euro. În cel mai bun caz, tactica ar putea să fie pusă în aplicare în țara noastră din 2024.
Totuși, experții atrag atenția că tehnica nu funcționează precum o magie, căci este nevoie de condiții atmosferice speciale, cu anumite tipuri de nori. Pe lângă dificultățile naturale, cercetătorii se confruntă și cu reticența oamenilor.
„Am făcut studii şi am demonstrat că activitatea noastră pe un sezon, deci o cantitate de rachete pe care o folosim, constă într-o poluare de două autoturisme care au un parcurs de la Bucureşti la Suceava. Deci nesemnificativ. Sunt unii care preferă să tragă clopotele la biserică sau să meargă pe teoria paparudelor”, Gheorghe Căunei Florescu, director AASNACP.
Citeste si:Ce înseamnă vizita Regelui Charles al III-lea în România. Este...
![]()
Despre autor:

Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Tu ce faci cu telefonul tău la finalul vieții lui?
Sursa: green.start-up.ro
-
Vintruvian Estates preia Cramele Mennini și Histria
Sursa: retail.ro
-
Întreabă Orice: Sebastian Burduja răspunde întrebărillor comunității start-up.ro
Sursa: start-up.ro
-
Am închis capitole din viața mea pentru a mă putea bucura de prezent
Sursa: garbo.ro
-
Tehnologiile low-code susțin transformarea digitală
Sursa: futurebanking.ro
-
10 Cărți minunate pentru copii și emoțiile lor
Sursa: kudika.ro
-
IGSU dezminte o informare care circulă pe WhatsApp: instituția neagă o...
Sursa: wall-street.ro