Social 4 August 2022 10:14 de Clara Vacaru
În 2020, în România, au venit pe lume puţin peste 200.000 de copii – un record negativ al ultimilor ani, care a fost doborât în 2021, când s-au născut sub 180.000 de bebeluşi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Numărul de nou-născuţi a fost anul trecut cel mai mic din întreaga istorie a României, atrag atenţia specialiştii care subliniază că şi înainte de anul 1900 – când România era redusă la două provincii, Ţara Românească şi Moldova – se năşteau mai mulţi copii.

În câţiva ani, spun specialiștii, acest record negativ va duce la un grav blocaj economic.

Numărul de nou-născuţi a fost cel mai mic din întreaga istorie a României, anul trecut

Chiar dacă fenomenul de îmbătrânire a populaţiei nu se manifestă doar la noi – potrivit Eurostat, în ultimii 60 de ani toate ţările europene au trecut prin schimbări dramatice din acest punct de vedere – declinul demografic în România este deosebit de abrupt. Asta şi pentru că Vestul a luat măsuri de încurajare a femeilor să devină mame, scrie Adevărul.ro.

Purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, spune că unul dintre motivele scăderii atât de bruște a natalității este pandemia.

„Aş spune chiar mai mult. Valoarea pe care am înregistrat-o în 2021 este practic cea mai mică din întreaga istorie a României. Mai mică şi decât valori înregistrate înainte de 1900, când România era redusă la două provincii – Ţara Românească şi Moldova”, subliniază Alexandrescu.

Declinul demografic este un fenomen care s-a manifestat în România în diverse etape cu o mai mică sau mai mare intensitate.

„După Al Doilea Război Mondial, a fost un boom demografic – mai totdeauna după războaie apare o asemenea creştere de natalitate –, apoi, prin anii 1960, s-a observat o tendinţă de scădere foarte pronunţată şi cei care guvernau atunci au făcut o încercare administrativă de blocare a scăderii. Aşa a apărut, în 1967, decretul prin care erau interzise avorturile şi care a dus la 556.000 de naşteri în acel an – un record absolut în istoria României. După câţiva ani s-a intrat într-un trend scăzător al natalităţii şi a venit momentul 1989. Decretul respectiv nu a mai funcţionat şi natalitatea a fost lăsată la libera alegere a familiei”, adaugă Vladimir Alexandrescu.

Citeste si:
Cum ne dau copiii lecții de viață?
Cum ne dau copiii lecții de...

Femeile din România nasc primul copil în jurul vârstei de 30 de ani. Pentru un spor natural pozitiv, o femeie ar trebui să nască trei copii

Cuplurile au început să amâne tot mai mult aducerea pe lume a unui copil, iar pentru ca sporul natural să fie pozitiv ar trebui ca o femeie să nască trei copii, în perioada fertilă.

”Din nefericire, în materie de natalitate, rezolvarea ei pe căi administrative este practic imposibilă. Naşterea unui copil nu o ia o femeie singură, ci împreună cu partenerul. Ori, românii au ajuns să amâne mereu şi data căsătoriei, şi mai ales data aducerii pe lume a primului copil. Această dată de aducere pe lume a unui copil tinde să se apropie de vârsta de 30 de ani. „Ori, la această vârstă, şi din punct de vedere biologic devine foarte complicat. Pentru a asigura un spor natural pozitiv, femeile aflate în perioada fertilă ar trebui să aducă pe lume fiecare câte trei copii. În termeni de demografie, aceasta înseamnă asigurarea unui indice de fertilitate peste 2. Indicele de fertilitate este, acum, la noi, de 1,7, mult sub rata de înlocuire”, mai spune Vladimir Alexandrescu.

Citeste si:
Natalitatea în România, cel mai scăzut nivel din ultimii 134 de ani
Natalitatea în România, cel...

În opinia sociologului Gelu Duminică, scăderea natalităţii în România este și o consedință a migrației românilor în alte state.

„De ce? Pentru că în România e sărăcie multă, pentru că avem politicieni slabi, pentru că avem şcoală slabă, pentru că avem sănătate slabă. Cea mai mare provocare pe care România o are pentru dezvoltarea sa pe termen scurt şi mediu este provocarea demografică. Pentru a da un singur exemplu în acest sens, e suficient să spunem că, în momentul de faţă, o persoană activă susţine prin taxele şi impozitele sale o persoană dependentă – pensionar sau de alt fel. În doar 15 ani, raportul va fi de 1 la 4. Adică o persoană activă va susţine 4 persoane, ceea ce este nerealist. Gândiţi-vă că în momentul de faţă munca este taxată la angajat şi la angajator cu 52% şi gâfâim. Dacă acum avem deficit pe sistemul de pensii, sistemul de sănătate arată aşa cum îl vedem, la fel şi sistemul educaţional, închipuiţi-vă ce va fi în momentul în care toată generaţia anilor 1960-1970 va ieşi la pensie!”, atrage atenţia sociologul.

Citeste si:
Simona Halep, primul mesaj după revenirea în România: „Adevărul a...
Simona Halep, primul mesaj...

Soluții există, spune Duminică, și au fost aplicate cu succes și de către alte state.

”Nu ai cum să echilibrezi demografic ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în lipsa unei politici de atragere a forţei de muncă existente la nivel global, în România. Acelaşi lucru l-au făcut şi societăţile din Vest. Nu întâmplător românii care au plecat acolo au găsit pâine şi sare, cum se spune, ci pentru că respectivele state erau conştiente printre altele că economiile lor trebuie să fie susţinute de forţă de muncă tânără pe care ele nu o mai puteau produce. Singura societate care are creştere demografică este cea franceză, care a avut o politică bine pusă la punct din anii 1970-1980 şi acum culege roadele”.

Citeste si:
Chase & Status pregătesc un show incendiar la festivalul Massif
Chase & Status pregătesc un...

Despre autor:

Clara Vacaru
Clara Văcaru a revenit in echipa 9am in anul 2022, după o pauză de doi ani. Pasionată de știri de când se știe, a terminat Facultatea de Jurnalism și lucrează în presă de peste 10 ani.
Crede cu tărie că “informația este putere” și visează ca, în viitor, să aibă o afacere în domeniul educației.
Mai multe

Ultima actualizare: 4 August 2022 - 11 : 08

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.