Apicultorii găsesc, an de an, sute de albine moarte, în fața stupilor. Acestea sunt ucise de pesticidele folosite la culturile de rapiță și floarea-soarelui, despre care fermierii spun că, dacă nu le-ar folosi, nu ar mai produce cantități mari de cereale. Din această cauză, România pierde anual peste 30% din coloniile de albine, una dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa. 

România este fruntașă la numărul de albine moarte

Ioana Turnea, apicultor în comuna Sacoșu Turcesc, din Timiș, știe că pesticidele au un efect năucitor asupra albinelor. „Nu se mai pot orienta, unele nu mai ajung în stupină şi, în final mor,.. nu există niciun leac şi apoi vin vrăbiile şi le culeg de pe jos, le manancă”, a declarat aceasta pentru Observator.

De vină sunt pesticidele care conțin neonicotinoide, substanţe care afecteză abilitaţile de zbor şi navigaţie, provoacă paralizie cerebrală şi, în final, moartea. Fermierii transmit că fără aceste pesticide nu pot avea culturi pe suprafețe mari.

„Moartea albinelor se datoreaza rămânerii substanţelor pe plante, atunci când stau mai mult de opt ore rata de mortalitate maximă e undeva dupa 24 de ore”, a declarat Radu Șumălan, USAMVB Timișoara, pentru sursa menționată.

Retail jobs

Comisia Europeană a interzis, în urmă cu patru ani, folosirea semințelor tratate cu astfel de substanțe, dar fermierii pot obține derogări. Astfel, își asigură culturile, dar pun în pericol polenizarea, prin uciderea albinelor.

„Polenizarea este esenţială pentru că, în lipsa ei, nu se produc fucte, seminţe. Nu ne gândim doar la cultura de bază, ne gândim la tot ce înseamnă diversitate în jur”, a continuat Radu Șumălan, USAMVB Timișoara.

Specialiștii au transmis că o variantă salvatoare ar fi crearea unor noi pesticide care fie nu afectează albinele, fie nu rămân pe plante o perioadă îndelungată de timp.

UE tace

Martin Dermine de la Pesticide Action Network EU, care se luptă, în prezent, în instanțe, cu lipsa de acțiune a Bruxelles-ului, și Hojsik, europarlamentarul, declară că autoritățile UE au responsabilitatea de a-și pune în aplicare propriile reguli, mai degrabă decât de a naviga printre derogări.

Citeste si:
Fermierii chinezi, forțați să își distrugă recoltele pentru a...
Fermierii chinezi, forțați să...

„Pentru noi, este foarte clar că, dacă un pesticid este interzis, atunci nu poți acorda o derogare în fiecare an pentru a-l folosi. Asta ar însemna că nu are rost să existe un regulament”, a spus Dermine.

Noa Simon, directorul științific al ONG-ului UE BeeLife, a declarat că singurul motiv pentru care România a continuat să scape cu abuzuri „foarte clare” a fost că autoritățile UE s-au eschivat de la responsabilitățile lor.

„Comisia nu se deranjează să verifice dacă există într-adevăr o urgență”, a spus ea.

În timp ce EFSA, autoritatea științifică a UE, se poate implica doar dacă Bruxelles-ul vrea, agenția a fost ani la râdnul sub tirul ONG-urilor pentru efectuarea „unui simplu control administrativ”, cum l-a numit Simon.

Citeste si:
Mierea din România se scumpește din cauza secetei. Cât va costa un...
Mierea din România se...

Atunci când evaluează o derogare, EFSA explică faptul că dovezile furnizate de țări sunt considerate „pe deplin de încredere” și că „nu se efectuează nicio altă cercetare pentru a o valida”.

Chris Lythgo, membru EFSA, a spus că nici a „monitoriza” respectarea legilor UE, nici a evalua dacă țările se confruntă efectiv cu o situație de urgență nu reprezintă vreo parte din atribuțiile lor.

„M-aș aștepta ca o autoritate științifică la nivel european să acționeze drept ceva mai mult decât un secretariat”, a spus Simon. „Acesta este rezultatul unor defecțiuni de reglementare – nu este o chestiune legată de existența sau inexistența alternativelor. Dar, între timp, pe câmp, paguba a fost făcută.”

Citeste si:
Care este cea mai mare frică pe care o are Puya. Are legătură cu...
Care este cea mai mare frică...

Doctorul Carsten Brühl, un ecotoxicolog specializat în pesticide, a explicat că albinele ar putea fi doar un avertisment timpuriu atunci când vrem să înțelegem cum influențează neonicele natura.

Albinele, ale căror populații oamenii au învățat să le gestioneze, ar putea învăța să se adapteze, a spus el. „Am putea reproduce o specie care poate tolera mai bine pesticidele, dar asta va avea un anumit cost – poate că vor fi mai puțin productive sau mai sensibile la alți factori de stres.”

„Dar neonicele… sunt, de asemenea, toxice pentru toate celelalte insecte”, a spus el. „Întrebarea este dacă toți ceilalți polenizatori vor putea, de asemenea, să facă față.”


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 19 Iulie 2022 - 11 : 07

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.