Dezvăluiri despre Uber: violență și presiuni politice. Ce referiri apar despre România

Investigație jurnalistică: Ce referiri apar despre România în scandalul Uber Files

Numit „The Uber Files”, scandalul înglobează perioada 2013-2017 și se referă la mai mult de 83.000 de e-mailuri și mesaje între directorii Uber, angajați ai companiei și lideri influenți la nivel mondial. Investigația jurnalistică relevă că, pentru a se extinde la nivel înalt, Uber, companie din SUA, a ignorat legile, a păcălit autoritățile și a folosit violența asupra propriilor șoferi.

„La acel moment, Uber vedea violenţa taximetriştilor la adresa propriilor şoferi într-o lumină pozitivă şi a urmărit să câştige de pe urma ei: trimiteau presei dovezi, se foloseau de ea pentru a pune presiune pe politicieni şi pentru a câştiga simpatia publicului”, a povestit Joseph Menn, reporter The Washington Post.

Ba chiar cofondatorul Uber încuraja disputele cu taximetriștii, care au ieșit în stradă, în Franța, să ceară interzicerea aplicației. Când alți directori i-au atras atenția că acțiunea sa le va pune în pericol viața conducătorilor auto, acesta a răspuns: „Cred că merită. Violența garantează succesul”.

Cum s-a impus Uber pe piață? Scolz a refuzat să ajute

Fondatorii companiei au folosit o rețetă pentru a se impune rapid pe piață, iar ingredientul principal a fost un lobby agresiv. Au apelat la foști consilieri ai fostului președinte american Barack Obama pentru a-și vinde modelul de afaceri peste tot în lume, cât și la Joe Biden, la acea vreme vicepreședinte al SUA.

De menționat este că și în Europa reprezentanții Uber au identificat politicienti care să îi ajute, iar cel mai puternic nume de pe listă este Emmanuel Macron, actualul președinte al Franței, care ar fi ajutat în secret compania pe când era ministru al Economiei.

Citeste si:

Chase & Status pregătesc un show incendiar la festivalul Massif

„La Marsilia, dă un decret defavorabil Uber. Ce fac lobby-ştii Uber? Îi trimit un mesaj direct lui Emmanuel Macron în care îi scriu că sunt consternaţi de decretul prefectului din Marsilia şi Emmanuel Macron le răspunde: "Daţi-mi toate datele şi mă voi ocupa personal”, a declarat Jacques Monin, jurnalist francez.

La puțin timp, decretul a fost anulat și înlocuit cu o lege ambiguă. „ Lobby-stul Uber îi trimite imediat un SMS lui Emmanuel Macron în care îi spune: "Mulţumesc pentru susţinere şi pentru buna comunicare cu cabinetul vostru." Iar Emmanuel Macron ii răspunde: e ceva normal! ”, a completat ziaristul francez.

Palatul Elysee a spus într-un comunicat că făcea parte din atribuțiile postului de ministru al Economiei să se întâlnească cu reprezentanți ai mediului de afaceri. Documentele secrete, însă, nu arată că Emmanuel Macron ar fi primit bani de la Uber. Americanii au cheltuit 90 de milioane de dolari, în anul 2016, pentru activități de lobby.

Citeste si:

Șeful Statului Major al Apărării, despre introducerea serviciului...

Alți politicieni asupra cărora cei de la Uber au încercat să-și exercite influența sunt cancelarul german Olaf Scolz, pe atunci primar în Hamburg, și George Osborne, pe când era ministru de Finanțe în Marea Britanie. Scolz a refuzat să îi ajute și a fost numit de directorii Uber „un adevărat bufon”.

Prima reacție a reprezentanților Uber la scandal

Compania a transmis că nu își cere iertare pentru metodele pe care le-a folosit pentru a se dezvolta, dar dă asigurări că a renunțat la astfel de practici. „Cerem publicului să ne judece prin prisma a ceea ce am făcut în ultimii cinci ani și prin prisma a ceea ce vom face în anii următori”, a comunicat Uber.

Ce a făcut România?

Numele țării noastre apare, de asemenea, în scandal, atunci când vine vorba despre metodele sofisticate utilizate de Uber pentru a împiedica aplicarea legii. Mai exact, este vorba despre butonul de panică sau „kill switch”.

Citeste si:

Prețuri noul Volkswagen Tiguan în România: start de la 33.300 de euro

Butonul de panică închidea toate calculatoarele dintr-un birou. „Dădeau un telefon sau un mesaj cuiva din Amsterdam sau San Francisco și cereau oprirea serverelor”, a explicat Fergus Shiel, jurnalist.

Astfel, poliția sau cei de la Fist nu reușeau să verifice niciun document, iar Uber avea timp să șteargă fișierele importante și compromițătoare. Practica ar fi fost folosită de cel puțin 12 ori în timpul unor raiduri în Franța, Țările de Jos, Belgia, India, Ungaria și România.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe