În ultimii ani, Europa s-a confruntat cu o creștere accelerată a prețului la energie. Statele membre au fost nevoite să ia măsuri urgente împotriva urmărilor negative ale prețurilor ridicate asupra consumatorilor de toate tipurile.

Prețul la energie a crescut mai mult decât a fost anticipat de către economiști, iar cauzele sunt numeroase. Dincolo de contextul post-pandemic de mult anticipat, în care populația își reia cursul obișnuit al activităților și revine la un stil de viață ce include călătoritul și consumul de combustibil, au existat și alți factori externi ce au contribuit la aceste creșteri.

O primă perspectivă se referă la situațiile conflictuale și tensiunilor geopolitice tot mai intense generate de războiul dintre Moscova și Kiev care au accelerat criza economică în care Europa se afla deja. Rusia reprezintă furnizorul principal de gaze naturale și combustibili fosili pentru Uniunea Europeană, iar agresiunea militară a celor două state nu a făcut decât să perturbe piața energetică deja aflată în instabilitate, ridicând prețurile gazelor și petrolului.

Comisia Uniunii Europene a luat în 2021 hotărârea de a oferi o energie cu un preț accesibil atât pentru întreprinderi, cât și pentru gospodării. Astfel, statele aderente au fost nevoite să urmeze deciziile adoptate și trendurile Uniunii Europene. Evoluția prețurilor la energia electrică din România raportată la iarna lui 2020 arată că acestea au crescut cu 400%. Această creștere a coincis cu perioada în care piața de energie din România a fost liberalizată. Prin urmare, asocierea liberalizării cu creșterea prețurilor este o percepție greșită pe care o poate avea orice consumator neinformat.

Un alt aspect foarte important care trebuie luat în calcul atunci când este analizată creșterea prețurilor este faptul că materiile prime s-au scumpit de până la patru ori mai mult și au ajuns să reprezinte mai mult de jumătate din factura plătită de consumator.

Citeste si:
Dan Negru, șoc într-un supermarket din București: Prețul...
Dan Negru, șoc într-un...

Considerând costul de achiziție a materiilor prime, costul de transport și distribuție, taxele suplimentare și TVA, doar un mic procentaj din suma plătită ajunge în buzunarul distribuitorului de energie. De aceea, este important ca în timpul analizei ofertelor de pe piața concurențială, să fie luate în calcul toate aspectele pentru o decizie cât mai obiectivă și corectă.

Astfel apar diferențe între prețul de achiziție și prețul de vânzare. Recent, Guvernul a adoptat decizia pe termen scurt de a plafona prețurile la energie, fapt care determină ca disponibilitățile financiare ale distribuitorilor vor fi puse sub presiune de acest mecanism de compensare instituit de guvern. Cât despre consumatori, plafonarea tarifelor va avea un impact pozitiv, aceștia beneficiind de o compensare acordată din bugetul Ministerului Muncii si Solidarității Sociale, dar și din bugetul Ministerului Energiei.

Citeste si:
Se scumpește factura la curent. Cât vor plăti românii pentru...
Se scumpește factura la...

Acest sprijin oferit de stat este interconectat cu un proces de facturare eficient oferit de procesul de autocitire a indexului. Astfel, unul dintre beneficiile consumatorului într-o piață liberalizată este posibilitatea de a plăti exact cât consumă. Clientul poate beneficia de ajutorul oferit de stat prin raportarea consumului corect și real al fiecărei luni către alesul furnizor de energie și poate stabili lunar daca se încadrează în limitele prevăzute de stat. Prin urmare, consumatorii casnici vor fi afectați de niște facturi mai ridicate, dar prețul produs de piața liberalizată, unde guvernează cererea și oferta, va fi amortizat pe cât posibil de acțiuni la nivel național.

Concluzionând, atât România, cât și UE emit reglementări în încercarea de a stabiliza prețurile gazelor naturale și energiei, prin diminuarea conflictelor geopolitice și a efectelor post-pandemice, prin trecerea la alte materii prime mai ieftine sau la surse alternative, prin plafonarea prețurilor și compensarea costurilor pentru consumatorii afectați de criza economică curentă.

Citeste si:
Simona Halep, primul mesaj după revenirea în România: „Adevărul a...
Simona Halep, primul mesaj...

Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 16 Iunie 2022 - 06 : 06

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.