Sondaj DataDiggers: Românii percep consumul de carne de pasăre drept vegetarian

Alimentele de orice fel sunt mai mult decât simple elemente care ne furnizează energie, minerale, vitamine și așa mai departe; ele au și o încărcătură simbolică și emoțională. Drept urmare, ceea ce mâncăm depinde atât de alimentele care ne sunt la îndemână, cât și de credințele și atitudinile noastre.

Carnea este un aliment de bază în toate colțurile lumii, cu un aport însemnat de energie și proteine, dar poate fi și un subiect controversat. Unii oameni evită anumite feluri de carne, în timp ce alții nu consumă carne deloc.

Diete care evită temporar carnea au existat pesemne de când lumea, legate probabil de anumite ritualuri. Încă din primul mileniu Î.E.N. avem deja dovezi scrise despre promovarea unor diete fără carne, bazate exclusiv pe plante – în India, în Orientul Îndepărtat, respectiv Grecia din zona Europei. Aceste mișcări care militau pentru renunțarea la carne porneau de la considerente etice, legate de motivații religioase sau filozofice.

În timpurile moderne, mai ales în ultimii ani, se observă o tendință de trecere către o alimentație bazată în principal pe plante și care presupune renunțarea parțială sau chiar completă la carne și la alte alimente de origine animală, tendință în creștere în toată lumea, inclusiv în Europa. Oamenii adoptă astfel de obiceiuri alimentare fie din motive de natură etică (drepturile animalelor, sănătatea mediului înconjurător), din motive legate de sănătate, datorită influenței altor persoane sau, în unele cazuri, pur și simplu pentru că nu le place carnea.

Există o mare diversitate de astfel de diete, pornind de la cele care presupun o alimentație strict vegetală până la cele care includ într-o oarecare măsură unele alimente de origine animală.

Citeste si:

4 moduri inteligente prin care poți reduce consumul de energie...

• Veganism, care presupune o alimentație care evită complet orice aliment de origine animală sau în producerea cărora sunt implicate animale – inclusiv gelatină, colagen și uneori chiar miere și zahăr alb.

• Vegetarienii „tradiționali” – nu consumă carne deloc, dar mănâncă lactate și/sau ouă, eventual și alte alimente de origine animală precum gelatină, colagen etc.

• Vegetarienii relaxați, cunoscuți și sub numele de „pescatarieni” – mănâncă pește, fructe de mare și produse derivate din acestea, eventual și lactate sau ouă.

• Flexitarieni – au o alimentație bazată în principal pe plante, dar consumă ocazional și alimente de origine animală.

În mod evident, aceasta este o problemă complexă, iar percepția diferă adeseori de definițiile „ca la carte”. După cum vom vedea mai încolo, unii români îi consideră vegetarieni atât pe pescatarieni, cât și pe cei care evită carnea roșie, dar consumă totuși carne de pasăre.

Citeste si:

De când vor putea merge românii în SUA fără vize. Anunțul oficial...

Prin acest studiu vrem să facem lumină asupra vegetarienilor (inclusiv veganii) din România urbană – câți oameni se consideră vegetarieni /vegani și cum sunt percepuți acești autodeclarați vegetarieni / vegani, atât din interior cât și din exterior

În paginile următoare veți afla răspunsurile persoanelor intervievate în legătură cu subiectul evidențiat mai sus.

Distribuția vegetarienilor și a veganilor după vârstă și mărimea orașului

În ultimele decenii a existat o tendință din ce în ce mai mare de reducere sau eliminare a consumului de carne – cu cât oamenii sunt mai tineri, cu atât procentul de vegetarieni și vegani este mai mare.

În rest, vegetarienii și veganii sunt răspândiți destul de uniform în rândul populației urbane. Aparent, există unele variații în funcție de mărimea orașului, dar diferențele nu sunt semnificative.

Citeste si:

Primii românii evacuați din Fâșia Gaza au ajuns în România. Alți...

Cum i-ai descrie pe vegetarieni în ceea ce priveşte consumul de alimente de origine animală?

Interesant este că vegetarienii și veganii au o viziune mai nuanțată asupra vegetarianismului. Non-vegetarienii văd vegetarianismul într-o lumină mai polarizată; majoritatea dintre ei cred că vegetarienii fie nu mănâncă deloc alimente de origine animală, fie permit o dietă mai variată, cu pește sau carne de pasăre, în afară de lactate și ouă, în timp ce semnificativ mai puțini dintre ei aleg calea de mijloc (dieta lacto-ovo-vegetariană).

Afirmații legate de alimentație

Vegetarienii și veganii par mai preocupați să aibă o alimentație sănătoasă – bio/eco, alimente „sănătoase”, legume crude. Pe de altă parte, ei par mai relaxați față de excesul de dulciuri și grăsimi și mai puțin preocupați de controlul dietei – foarte probabil datorită faptului că renunțarea la diferite tipuri de carne și alimente de origine animală presupune din start un control mai atent al dietei, astfel că vegetarienilor și veganilor le e mai ușor să evite excesele alimentare de orice natură.

Citeste si:

Război Israel - Hamas. Alți 51 de cetățeni români, evacuați din...

Consumul de carne

Per ansamblu, vegetarienii se consideră mai sănătoși. În ceea ce privește consumul fiecărui tip de carne (inclusiv pește), non-vegetarienii le consumă cu o frecvență de 1-2 pe săptămână sau mai rar, ceea ce sugerează că le place să alterneze felurile de carne pe care le mănâncă. Pe de altă parte, vegetarienii care mănâncă pește au o frecvență de consum mai mare, deoarece au mult mai puține opțiuni decât non-vegetarienii.

O trăsătură comună tuturor este faptul că fructele de mare, cu excepția peștelui, au cea mai mică frecvență de consum – e clar că nu sunt la fel de populare în România ca în alte țări. În acest studiu am măsurat doar frecvența de consum, nu și cantitatea consumată.

Atitudini legate de vegetarieni și vegani - 1

Opinia generală este că vegetarienii și veganii încearcă să-i convingă și pe alții să adopte dieta și stilul lor de viață. Acest lucru se desfășoară decomandată într-o manieră delicată, fără a da naștere la conflicte – practic toți respondenții sunt de acord că stilul de viață vegetarian/vegan nu-i deranjează pe ceilalți oameni.

Cu toate acestea, există o sursă potențială de tensiune – Vegetarienii și Veganii au impresia într-o măsură mai mare că Non-Vegetarienii cred că ei, Vegetarienii și Veganii, se consideră mai buni decât alții din cauza superiorității morale implicite (legată de salvarea planetei, drepturile animalelor) rezultată din consumul redus de carne.

De asemenea, observăm la non-vegetarieni o potențială barieră în adoptarea unui stil de viață vegetarian/vegan – convingerea că este greu să ai o dietă vegetariană sau vegană care în același timp să fie și hrănitoare.

Atitudini legate de vegetarieni și vegani - 2

Cea mai probabilă cauză a diferențelor de percepție privind presupusa superioritate morală a vegetarienilor/veganilor este faptul că vegetarienii/veganii se văd a fi mai altruiști (mai preocupați de bunăstarea animalelor, a planetei și a omenirii în general) decât îi consideră non-vegetarienii. Acești factori alimentează această auto-plasare într-o poziție de superioritate morală datorată consumului redus de carne, poziție care poate duce la tensiuni între ei și consumatorii înrăiți de carne. Din fericire, nu este cazul de așa ceva în România, cel puțin nu încă.

Interacțiuni dintre Vegetarieni/Vegani și Non-vegetarieni

Este clar că vegetarienii și veganii sunt mai sensibili cu privire la interacțiunile legate de stilul lor de viață. Pe de altă parte, nu este surprinzător că, la fel ca în majoritatea interacțiunilor între o majoritate și o minoritate, non-vegetarienii nu acordă prea multă atenție acestui subiect și îl percep ca fiind destul de benign.

Motive pentru adoptarea stilului de viaţă vegetarian sau vegan

Non-vegetarienii au ghicit care este motivul principal pentru care vegetarienii și veganii reduc consumul de carne și de produse de origine animală, dar au tendința de a supraestima importanța fiecărui motiv, cu excepția celui legat de protecția mediului. Oricum, este clar sănătatea este principalul motiv care declanșează o astfel de schimbare a dietei și stilului de viață, urmată de două motive altruiste (grija pentru mediu și pentru drepturile animalelor).

Previziuni pentru viitor

Oricum am lua-o, toată lumea este de acord că vegetarienii și veganii au un viitor promițător și că odată cu trecerea timpului aceștia vor fi din ce în ce mai mulți. În mod previzibil, vegetarienii și veganii sunt cei mai optimiști în ceea ce privește creșterea numărului celor care vor adopta diete și stiluri de viață similare cu ale lor.

Concluzii

• Sunt destul de mulți români care se identifică drept vegetarieni sau vegani. Percepția românilor despre vegetarieni este destul de fluidă, în plus față de definiția obișnuită a vegetarienilor (mănâncă doar ouă și lactate, pe lângă alimentele pe bază de plante), unii acceptă și consumul de carne de pasăre într-o dietă vegetariană. Există, de asemenea, destul de mulți români care ar putea fi definiți ca flexitarieni (încă consumă carne roșie, dar semnificativ mai rar).



• Vârsta este factorul de diferențiere în alegerea unui stil de viață vegetarian/vegan, stil de viață care în timpul ultimelor decenii a devenit tot mai popular în zonele urbane, reflectând tendințele apărute la nivel mondial. Alți factori demografici nu par să joace vreun rol important în acest sens.




• Vegetarienii și veganii sunt mai preocupați să aibă o alimentație „sănătoasă” – pun mai mult preț pe alimentele bio/eco, pe cele „sănătoase” și pe legumele crude. În general, se consideră mai sănătoși decât non-vegetarienii.




• Opinia generală este că vegetarienii și veganii încearcă să-i convingă și pe ceilalți să le urmeze exemplul, dar acest lucru nu pare să deranjeze. Vegetarienii și veganii se consideră mai altruiști (mai preocupați de bunăstarea animalelor, a planetei și a omenirii). Chiar și așa, această superioritate morală subînțeleasă, datorită consumului redus de carne, nu duce încă la tensiuni majore cu non-vegetarienii.



• În mod clar, principalul motiv pentru adoptarea unei diete și a unui stil de viață vegetarian sau vegan este sănătatea, urmată de două motive altruiste (grija pentru mediul înconjurător și pentru drepturile animalelor).




• Nu e nici o îndoială că pe viitor vor fi din ce în ce mai mulți vegetarieni și vegani; chiar și non-vegetarienii sunt în mare parte de acord cu acest lucru. Va fi interesant de văzut care va fi reacția majorității atunci când vegetarienii și veganii vor fi, probabil, din ce în ce mai vocali, pe măsură ce numărul lor va crește.

Studiu realizat de catre DataDiggers.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe