Variantele luate în calcul de români pentru a reduce inflația
Potrivit unui studiu realizat pe un eşantion de puţin peste o mie de respondenţi, bărbaţii sunt mai convinşi decât femeile că astfel de măsuri ar putea reduce inflaţia. În acest timp, 71% dintre persoanele de peste 55 de ani au declarat că, dacă românii ar face economie în ceea ce ține de propriul buzunar, prețurile ar da înapoi.
„Vinovații” pentru problema inflației în România
O altă măsură preferată îndeosebi de tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani este cererea unei măriri de salariu. Totul în vreme ce un sfert dintre români iau în considerare și emigrarea pentru a face față provocărilor economice. Această alternativă este mai des amintită de persoanele cu venituri mici.
Cât despre responsabilii pentru nivelul crescut al inflației, cei mai mulți dintre români au indicat Guvernul, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și pandemia de COVID-19. Iată ce relevă studiului, potrivit Reveal Marketing Research.
Reducerea consumului ar putea rezolva problema inflaţiei
- 58% - da
- 63% - bărbaţi
- 65% - persoane cu venituri ridicate
- 71% - persoane peste 55 de ani
Categoriile de produse afectate de inflație
- 77% - alimente
- 77% - combustibili
- 70% - utilităţi
- 17% - materiale de construcţii
Soluţii pentru combaterea efectelor inflației
- 42% - mărire de salariu
- 25% - emigrarea
Principalii responsabili pentru creşterea inflaţiei
- 67% - Guvern
- 60% - situațiile de conflict/ război
- 42% - pandemie
- 31% - marile corporaţii
Măsurile luate de BNR
BNR încearcă să modereze creșterea inflației, majorând dobânda cheie, de la 3 la 3,75%. Această mișcare înseamnă însă credite mai mari pentru toți, chiar și pentru investitori, afaceriștii putând decide în aceste condiții să ocolească România.
Proteste chiar și în ziua în care Alexandra a fost condusă pe...
„Acum nu mai avem prietenul nostru dintotdeauna, creşterea economică. Consumul privat se reduce dramatic, cam 3%, cel guvernamental şi mai mult. Statul se va împrumuta mai scump, deja se împrumută mai scump pe termen lung, dar şi noi ne împrumutăm foarte scump şi Robor-ul se vede imediat. Ieri era 5,21, probabil după citirea de acum o să fie şi mai mare”, a explicat Adrian Mitroi, profesor economie, pentru sursa citată.
„Sunt deja 700.000 de împrumuturi care sunt neplătite de o lună de zile. Probabil rata creditelor neperformante va creşte spre 9.9%, noi, în prezent, aflându-ne la 3,3%”, a completat analistul financiar Adrian Negrescu.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Transformă-ți grădina într-un paradis: 10 obiecte de decor potrivite pentru...
Sursa: garbo.ro
-
Premieră pentru Revolut: Lansează refinanțarea creditelor
Sursa: futurebanking.ro
-
Psihologii dezvăluie cele 15 calități pe care femeile le caută în bărbații cu...
Sursa: kudika.ro
-
Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei: Nu îmi pun...
Sursa: wall-street.ro