Peste 50% dintre români consideră că au fost expuşi în ultimele luni unor ştiri false sau dezinformări, iar 52,6% consideră că posturile TV sunt canalele de informare cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false, conform unei cercetări realizate de INSCOP.

Întrebaţi în ce măsură consideră că au fost expuşi în ultimele luni unor ştiri false sau dezinformări pe diverse canale (TV, site-uri de ştiri, Facebook), 50,1% au răspuns afirmativ (25,7% în foarte mare măsuri, iar 24,4% în mare măsură), în timp ce 45,6% au răspuns negativ (19,3% în mică măsură, iar 26,3% în foarte mică măsură sau deloc).

În ce priveşte canalele de informare cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false, 52,6% au indicat posturile TV; 34,9% reţelele sociale (Facebook, Instagram, Tik-Tok); 4,4% ziarele şi revistele; 2,3% posturile radio.

Singura categorie de vârstă care a apreciat că reţelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformări au fost tinerii din categoria 18-29 de ani. Celelalte categorii de vârstă au indicat în primul rând posturile TV, procentul cel mai mare înregistrându-se la grupa de vârstă de peste 60 de ani. În ce priveşte nivelul de educaţie, doar cei cu educaţie superioară au apreciat că reţelele sociale sunt mai expuse la propagarea de ştiri false.

74,4% dintre respondenţi au apreciat că opţiunile de vot ale românilor sunt afectate în proporţie de 74,4% de dezinformare şi ştiri false.

În ce priveşte ţările sau organizaţiile care susţin propaganda şi răspândesc ştiri false: 25,2% au indicat Rusia, 13,8% - Uniunea Europeană, 12,2% - China, 8% - Ungaria, 7,9% - SUA, 3,5% - Germania.

72,7% au fost de părere că România mai trebuie să recupereze în multe domenii faţă de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele.

"Datele sociologice din iunie 2021 confirmă concluziile sondajului din martie 2021, arătând că o cel puţin jumătate dintre români conştientizează că au fost expuşi personal în ultimele luni la ştiri false sau dezinformări pe diverse canale (TV, site-uri de ştiri, Facebook). De asemenea, puţin peste jumătate cred că cele mai expuse canale la dezinformări sunt posturile TV, urmate de reţelele sociale, dar cu diferenţe semnificative de percepţie între tineri care consideră că reţelele sociale sunt un mediu mai expus la dezinformări şi vârstnici care indică posturile de televiziune drept cele mai expuse. Acest tip de percepţie este influenţată şi de faptul că posturile TV sunt în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea populaţiei. Pe acest fond, remarcabil este faptul că trei pătrimi dintre populaţie crede că opţiunile de vot ale românilor sunt afectate de dezinformări şi ştiri false", a precizat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac.

Citeste si:
SONDAJ: Ce părere au bucureștenii despre Nicușor Dan în funcția de...
SONDAJ: Ce părere au...

Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false" - Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperationprin True Story Project.

Datele au fost culese în perioada 1-15 iunie prin intermediul chestionarului, aplicat în cadrul interviurilor telefonice. Volumul eşantionului multistadial stratificat a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2.95 %, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES.

Citeste si:
China neagă că Rusia i-ar fi cerut ajutor militar pentru invazia...
China neagă că Rusia i-ar fi...

Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 2 Iulie 2021 - 09 : 07

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.