Un sondaj realizat de Asociaţia Împreună şi Consiliul Naţional al Elevilor arată cam cum se face şcoală în pandemie, după ce toate instituţiile de învăţământ au intrat în scenariul roşu: mulţi profesori au rămas tot la ce ştiau să facă la clasă – adică să dicteze, iar elevii spun că se plictisesc.

Sondajul ”Percepţii despre calitatea educaţiei online”, realizat de Asociaţia Împreună şi Consiliul Naţional al Elevilor, arată că, majoritatea elevilor – 54% - a cadrelor didactice – 57%, precum şi a părinţilor – 62% - consideră că nivelul calităţii educaţiei oferite în anul şcolar 2020-2021 până în prezent este mai scăzut, comparativ cu nivelul calităţii din anul şcolar 2019-2020.

„De când suntem în online, motivaţia mea pentru a învăţa este foarte scăzută. Consider că aceste ore online sunt inutile, nu învăţăm precum ar trebui, iar implicarea profesorilor nu este atât de intensă”, suţine un elev, participant la sondaj. „Orele sunt prea multe, temele sunt multe şi imense. Orele mă obosesc psihic şi nu am motivaţia să particip la ele uneori. Nu înţeleg absolut deloc materiile şi pretenţiile sunt prea ridicate”, mărturiseşte un alt elev.

Aproape 30% din elevi se plictisesc

Datele sondajului, făcute publice la începutul acestei luni, relevă că elevii consideră că profesorii reuşesc doar parţial să adapteze conţinutul educaţional şi predarea la nevoile elevilor. Principala abordare utilizată în educaţia online este predarea şi realizarea de exerciţii. Astfel, una dintre nemulţumirile elevilor şi ale părinţilor este faptul că metodele de predare nu au fost adaptate la specificul educaţiei online, iar profesorii cel mai adesea dictează informaţiile sau elevii sunt nevoiţi să conspecteze/ copieze lecţiile din manuale.

”O parte dintre profesori s-a adaptat foarte bine la educaţia online. Pe de altă parte, în viziunea elevilor şi a părinţilor, unele dintre cadrele didactice pun absenţe elevilor dacă nu au camera deschisă sau dacă s-au deconectat de la internet, dau note mici dacă elevii au probleme tehnice, nu revin asupra informaţiilor care nu au fost înţelese sau notate de către elevi”, potrivit documentului.

Citeste si:
Cum să îl pregătești pe cel mic pentru prima zi de școală
Cum să îl pregătești pe cel...

Cadrele didactice au propriile dificultăţi în organizarea şi desfăşurarea orelor online care le solicită abilităţi digitale, adaptarea conţinutului educaţional, metode inovative de testare şi evaluare, timp suplimentar de pregătire, la care se adaugă şi rezolvarea activităţilor administrative care apar de pe o zi pe alta. Timpul şi bunăstrarea emoţională lipsesc şi profesorilor, nu doar elevilor, mai arată sondajul. Ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de cadrele didactice în efectuarea orelor online, acestea sunt percepute de elevi ca fiind plictisitoare în proporţie de 29% şi inutile de către 17% din elevi.

”Stau conectaţi pe platformă, dar nu sunt prezenţi”

Documentul mai arată că doi din 10 elevi se simt destul de inconfortabil cu participarea la orele online, iar 3 din 10 cadre didactice, cu livrarea orelor online. Un motiv de disconfort este deschiderea camerelor în timpul orelor. „Am un frate care învaţă în aceeaşi cameră cu mine şi mi-e greu să mă concentrez. Uneori, mai apare şi în cadru, iar profesorii îmi atrag atenţia permanent. Mi-ar fi mult mai uşor dacă nu aş fi ameninţată cu absenţe când nu deschid camera, atâta timp cât răspund la oră şi dovedesc că sunt lângă telefon”, declară o elevă participantă la sondaj.

Citeste si:
SONDAJ: Ce părere au bucureștenii despre Nicușor Dan în funcția de...
SONDAJ: Ce părere au...

„La orele la care nu vreau absenţă, intru la ora online, răspund la prezenţă şi mă culc. Îmi este extrem de greu să mă concentrez şi motivaţia mea este 0 în timpul orelor care se desfăşoară în 95%din cazuri printr-o simplă dictare a lecţiei. După aceea încerc să recuperez singură, iar cu ajutorul internetului reuşesc într-o măsură medie”, adaugă o altă elevă.

Prezenţa doar de formă a elevilor la orele online a fost sesizată şi de profesori: „Elevii stau cu camerele închise, motivând diverse. De multe ori, când sunt solicitaţi să participe la diverse aplicaţii, nu răspund. Concluzia este că stau conectaţi pe platformă, dar nu mai sunt prezenţi”, subliniază un cadru didactic, care la rândul lui a participat la sondaj.”, „Consider că singura competenţă dezvoltată de învăţământul online pentru elevi este cea de spectator. Camere oprite, microfoane oprite.... Indiferenţă totală”, afirmă un alt profesor.

Citeste si:
Profesorii sunt principala problemă a sistemului de educație din...
Profesorii sunt principala...

Începând cu 9 noiembrie 2020, cursurile faţă în faţă au fost suspendate la nivel naţional ca urmare a numărului mare de cazuri noi de COVID-19, iar toate şcolile au intrat în scenariul online pentru cel puţin 30 de zile. Datele sondajului au fost colectate între 18 şi 23 noiembrie printr-un chestionar online distribuit pe canalele şi reţelele de comunicare ale celor două organizaţii care au iniţiat demersul. Eşantionul analizat este compus din 9401 elevi, 3265 cadre didactice şi 4965 părinţi din toate judeţele din România. Majoritatea respondenţilor sunt din mediul urban, menționează adevarul.ro.


Despre autor:

Valentina Podgorneac
Valentina Podgorneac este originară din Republica Moldova și la vârsta de doar 16 ani a ales să se mute la București pentru a-și continua studiile liceale. În anul 2017 a absolvit un colegiu cu profil economic, însă pasiunea pentru scris a fost mult mai puternică decât orice altă dorință. În timpul studiilor a redactat comunicate de presă în cadrul Organizației Studenților și Elevilor Basarabeni din București. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației, acumulând multe informații și sfaturi utile pentru viitoarea sa carieră. A urmat un Curs de Dicție și Discurs Public cu Veronica Coberman, mentor în comunicare.

Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de un an face parte din familia 9AM. Iubește să știe tot ce mișcă, să fie informată, și la rândul ei, să informeze și pe alții, deoarece un om informat este un om puternic. Pentru ea, scrisul nu este doar o pasiune, ci un stil de viață.
Mai multe

Ultima actualizare: 7 Decembrie 2020 - 02 : 12

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.