Facebook împreună cu AFP (Agence France Presse) lansează astăzi în România programul de verificare independentă a informaţiei, menit să combată răspândirea ştirilor şi informaţiilor false.
Ştirile false şi dezinformările şi-au găsit o adevărată „casă” pe Facebook în 2020. Conspiraţii cu privire la tehnologia 5G, răspândirea mesajelor antivaccin sau refuzul de a crede că ne aflăm într-o pandemie au fost probleme majore pe reţeaua de socializare în acest an.
Iată însă că Facebook începe să lupte împotriva acestor dezinformări, aducând şi în România un program care deja a fost implementat în alte ţări europene: cel de verificare independentă a informaţiei, sau, mai bine zis, de combatere a răspândirii dezinformării.
Reţeaua socială a anunţat că va face asta prin trei moduri diferite: eliminarea postărilor ce conţin dezinformări, reducerea vizibilităţii lor sau „etichetarea” lor. De exemplu, postările legate de COVID-19 care pot contribui la vătămarea corporală iminentă a cuiva, vor fi şterse imediat - aici intră informaţii false cu privire la felul în care se transmite sau vindecă noul coronavirus, sau chiar şi postările care spun că nu există.
O altă măsură este reducerea vizibilităţii postărilor, care nu vor mai apărea în news feed-ul altor utilizatori. În fine, „etichetarea” unei postări, fie ea a unei persoane sau a unui site de ştiri, constă în acoperirea sa cu sintagma „false information”, după care este alegerea utilizatorului dacă vrea să vadă sau nu postarea şi motivul pentru care a fost acoperită.
Pentru acest demers, Facebook apelează la parteneri de fact-checking, care sunt certificaţi de către Reţeaua Internaţională de Fact Checking (IFCN), şi trebuie să respecte câteva reguli clare, precum transparenţa cu privire la finanţare sau obiectivismul şi lipsa unor comunicaţii partizane.
Scopul principal al programului de fact-checking de la Facebook este de a identifica şi adresa dezinformările virale - cele care sunt preluate de mulţi oameni şi pot fi demonstrate ca fiind false cu uşurinţă.
Cătălin Moroșanu a fost victima hackerilor. Și-a pierdut conturile...
Fact-checkerii pot alege să citească şi să verifice acurateţea unor informaţii pe cont propriu, sau pot aştepta ca Facebook să le ofere mai multe informaţii pentru review. Fact-checkerii nu pot şterge conţinut, ci pot pune doar o „etichetă” care să arate că materialul reprezintă dezinformare.
O notă interesantă a fost adăugată de reprezentanţii Facebook la sfârşitul conferinţei de presă virtuale ţinută astăzi: site-urile care postează în mod repetat informaţii false vor pierde accesul la monetizarea conţinutului, până când vor începe să „îşi schimbe comportamentul”, menționează adevarul.ro
Despre autor:
Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de un an face parte din familia 9AM. Iubește să știe tot ce mișcă, să fie informată, și la rândul ei, să informeze și pe alții, deoarece un om informat este un om puternic. Pentru ea, scrisul nu este doar o pasiune, ci un stil de viață.
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 22-28 aprilie
Sursa: garbo.ro
-
Cine sunt câștigătorii premiilor RoFintech Awards 2024?
Sursa: futurebanking.ro
-
O companie importantă de logistică și transport achiziționează 100 camioane...
Sursa: wall-street.ro
-
10 Mesaje pe care ar trebui să le lipim prin toată casa ca să le vedem cât...
Sursa: kudika.ro