Sute de persoane au venit, marţi, la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru a se închina la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, înainte de prăznuirea hramului acesteia.

Mulţi dintre cei care au venit în cursul zilei de marţi la Catedrala Mitropolitană din Iaşi sunt din judeţele din sudul ţării. Ei spun că au venit la Iaşi să se închine la racla cu moaştele Sfintei Paracheva pentru că se tem că nu vor mai putea face acest lucru în următoarele zile, deoarece Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis că participarea credincioşilor la sărbătorile religioase să fie permisă doar celor care au domiciliul în localitatea respectivă.

Spre deosebire de anii trecuţi, din cauza pandemiei de COVID-19 pelerinii aflaţi în curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei poartă măşti sanitare şi păstrează distanţarea socială.

Considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a oamenilor nevoiaşi, Sfânta Vineri, aşa cum este numită în popor Sfânta Cuvioasă Parascheva, este prăznuită în fiecare an pe 14 octombrie.

Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea şi s-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Parascheva a murit la vârsta de 27 de ani, la Epivat. După ce a fost iniţial îngropată, trupul său a fost dezgropat şi aşezat în Biserica Sfinţii Apostoli din Epivat, unde a stat 200 de ani.

Citeste si:
Coronavirus România, bilanț 17 octombrie. Numărul deceselor a...
Coronavirus România, bilanț...

Evenimentele politice care au avut loc în secolele următoare au făcut ca moaştele să fie strămutate în mai multe locuri. În anul 1235 ele au fost depuse la Biserica Maica Domnului din Târnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au rămas timp de 160 de ani, până când turcii au cucerit părţi însemnate din Peninsula Balcanică. Astfel, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad, unde au rămas până în anul 1521, când turcii au cucerit şi acest oraş. Moaştele au fost duse la Constantinopol după ce au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. După 120 de ani, în anul 1641, moaştele Paraschevei au ajuns în Moldova, în semn de recunoştinţă faţă de domnitorul Vasile Lupu, care a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol.

Pe 13 iunie 1641, moaştele au fost aşezate în Biserica mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, unde au rămas până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaş, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Moaştele au fost duse în noua Catedrală Mitropolitană după ce, în seara zilei de 26 decembrie 1888, biserica Sf Trei Ierarhi a fost cuprinsă de flăcări declanşate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele neatinse de sinistru au fost moaştele Cuvioasei.

Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR, informează Agerpres.

Citeste si:
Opt persoane propuse ca ambasadori, audiate în comisiile de...
Opt persoane propuse ca...


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.