Social 24 Iunie 2020 12:58

Procurorii DIICOT au transmis că au reținut o grupare specializată în falsificarea de monedă, mai exact falsificarea de bancnote de platic de 100 de lei.

DIICOT, alături de Oficiul Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă, din cadrul DCCO, au descins la 5 adrese din București și din Bușteni.

Cazul vizează infracțiuni de ”falsificare de monedă, complicitate la falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, complicitate la punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, complicitate la deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, înșelăciune și complicitate la înșelăciune.”

Conform ofițerilor DIICOT, trei persoane au constituit un grup infracțional organizat în primăvara lui 2014, pentru a falsifica bani și pentru a-i pune în circulație. Până acum, a fost documentată falsificarea a 17.065 bancnote de 100 de lei, rezultând un prejudiciu total adus statului de 1.706.500 lei.

Procurorii DIICOT îl menționează pe liderul grupării infracționale și susțin despre el că ”într-un interval relativ scurt de timp a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.”

Ofițerii spun că bancnotele false aveau o calitate superioară, erau realizate pe suport de polimer și aveau toate elementele de siguranță pentru public (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), astfel că erau aproape imposibil de identificat ca falsuri de către un om de rând. Bancnota de 100 de lei falsificată, prin natura calității ei, a devenit cunoscută ca ”SUPER LEU.”

Citeste si:
Reghecampf îi dă replică Anamariei Prodan: „Trăiește în continuare...
Reghecampf îi dă replică...

”Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei”, mai arată ofițerii DIICOT.

Aceștia mai arată că eventualii martori care ar fi putut ajuta în această acțiune nu puteau oferi suport informațional, deoarece niciunul nu și-a dat seama că bancnota pe care o primea era un fals.


Despre autor:


Ultima actualizare: 24 Iunie 2020 - 12 : 06

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.