Oamenii au „domesticit” sapte mari tipuri de cereale: graul, porumbul, orezul, orzul, ovazul, secara si sorgul. Graul a cunoscut cea mai mare popularitate datorita productiei de paine. Pana la descoperirea painii facute din faina de grau, secara era cea mai populara in Europa. La fel si orzul, apreciat de fermieri pentru valorile sale nutritionale si versatilitate, putand fi utilizat ca hrana atat pentru oameni, cat si pentru animale. In momentul de fata, orzul ocupa locul patru ca importanta intre culturile de cereale. Iata cum a ajuns aici.

Orzul face parte din genul Hordeum, spre deosebire de grau, care apartine genului Triticum. Orzul salbatic, planta care a stat la originea culturii de orz, se mai poate gasi inca in Orientul Mijlociu. De fapt, cultura de orz are originile invaluite in ceata. In timp ce unii cercetatori afirma ca primele plante s-au cultivat in Egipt sau Etiopia, inainte de 10.000 i.e.n, altii dau Tibetul drept zona de origine. Cert e insa faptul ca orzul a fost una dintre primele cereale cultivate de oameni, aproximativ in aceeasi perioada cu graul. Iar multa vreme a fost o cultura principala, alaturi de grau si mei, fiind utilizat pentru consumul uman, in zootehnie si pentru obtinerea maltului.

Unii cercetatori, precum Jared Diamond, sugereaza ca importanta orzului este mult mai mare decat am crede, disponibilitatea acestei culturi fiind unul dintre factorii semnificativi care au definit tiparele de dezvoltare istorica ale omenirii in ultimii 10.000 de ani, si, totodata, unul dintre motivele pentru care civilizatiile eurasiatice au supravietuit si chiar au avut un statut de cuceritori.

Un alt aspect interesant al istoriei orzului il reprezinta berea. Acelasi autor arata in lucrarea de Pulitzer ”Guns, Germs, and Steel: the Fates of Human Societies” ca berea din orz a fost probabil una din primele bauturi alcoolice descoperite de oamenii din Neolitic. Ulterior, orzul a fost folosit pe post de moneda de schimb si chiar unitate de masura. Marea Britanie definea un inch ca avand lungimea a trei boabe de orz, in secolul XIV.

De-a lungul timpul, importanta orzului s-a redus, la fel si suprafetele cultivate, in special dupa importul cartofului in Europa. In prezent, Germania este cel mai mare producator mondial de orz. Este oarecum logic, avand in vedere faptul ca orzul este una dintre componentele primare principale din care se obtine berea. Romania ocupa un loc important in productia de orz, tara noastra clasandu-se in top 10 cei mai mari exportatori in 2018, acoperind 2,5% din totalul productiei mondiale. In general, orzul produs de fermierii romani este exportat in Orientul Mijlociu, aproape jumatate din cantitate fiind destinata Arabiei Saudite.

Citeste si:
Prețul grâului a crescut semnificativ după ce Rusia a ieșit din...
Prețul grâului a crescut...

Cele mai importante soiuri sunt: orzul de toamna, orzoaica de toamna si orzoaica de primavara. Diferenta dintre orz si orzoaica este ca cea din urma are doar doua randuri de boabe in spic, acestea fiind mult mai bogate in amidon comparativ cu orzul. Orzul si orzoaica de toamna se cultiva in tara noastra in special dupa culturi precum cele de rapita, mazare, borceag, fasole sau lucerna. La randul ei, este o excelenta cultura premergatoare pentru soia, porumb, floarea-soarelui sau cartofi. Orzul cultivat pentru boabe are un continut proteic ridicat, de aproape 13-14%, in vreme ce orzul pentru bere nu are mai mult de 12% proteine, dar este bogat in amidon, ajungand la procente de pana la 70%.

Fiind mai putin rezistenta la iernare, comparativ cu graul sau secara, cultura de orz are cateva cerinte speciale, pentru a asigura profitabilitate si recolte mari. Indiferent de soiurile cultivate, este esentiala combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor cu erbicide, fungicide pentru orz sau insecticide. Zonele cele mai potrivite pentru cultivarea orzului sunt Baraganul (zona estica), sudul Campiei Romane, zona de sud-est din Dobrogea si Campia de Vest. In Transilvania, in special in depresiuni si zona montana sunt predominante culturile de orzoaica de primavara.

Citeste si:
Un fermier brașovean a oprit un râu pentru a-și uda culturile
Un fermier brașovean a oprit...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.