Istoria parfumului: de la ceremonii religioase la tactici de seductie

Cuvantul parfum provine din limba latina - „per fum“, care inseamna „prin fum“.

Primele dovezi ale existentei parfumului

Vechii egipteni au fost primii care au introdus parfumul in cultura lor, urmati de vechii chinezi, hindusi, israeliti, cartagineni, arabi, greci si romani.

Arheologii au descoperit, in 2004, cea mai veche fabrica de parfumuri din lume, care data din anul 2.000 i.e.n. Situata in Cipru, aceasta avea 4.000 de metri patrati si continea peste 60 de distilatoare, boluri, palnii si recipiente pentru parfum. Potrivit descoperirilor, acolo se faceau parfumuri din ierburi, condimente, migdale, coriandru, mirt, rasina de conifere, bergamote si flori.

O tablita cuneiforma din Mesopotamia, datand din urma cu peste trei mii de ani, identifica o femeie pe nume Tapputi ca fiind primul producator de parfum. Numele ei a rămas în istorie datorita metodelor originale de distilare a parfumurilor. Dar, in aceeasi perioada, parfumurile puteau fi gasite si in India.

Sticlele de parfum au fost folosite pentru prima data in jurul anului 1.000 i.e.n, in Egipt. Acolo este considerat locul in care a fost inventata sticla, iar recipientul pentru parfum a fost printre primele utilizari ale acesteia.

Intrebuintarile parfumului

Egiptenii foloseau arome pentru orice: incepand cu ceremoniile religioase si pregatirile pentru inmormantare pana la utilizarile din viata de zi cu zi. Elitele din societatea egipteana - barbati si femei deopotriva - foloseau parfumuri, cu arome precum crinul, pentru a sublinia statutul lor. Si persii au folosit, ulterior, parfumul pentru a sublinia statutul politic, dar abia cand grecii si romanii au inceput sa utilizeze diferite arome in astfel de scopuri, parfumul a fost vazut ca o forma de arta si produs in masa.

Nu a durat prea mult pana cand oamenii au descoperit potentialul romantic al parfumului si de atunci a inceput sa fie folosit si pentru seductie.

Citeste si:

Cum să alegi un parfum: sfaturi pentru a cumpăra un parfum de damă...

In volumul „Book of the Chemistry of Perfume and Distillations“, care a fost scris in secolul al 9-lea de chimistul arab Al-Kindi, se gasesc peste 100 de retete pentru prepararea parfumurilor, precum si instrumente necesare pentru a face asta. Unul dintre acestea este alambicul, care este folosit in anumite forme si astazi.

Dezvoltarea si raspandirea parfumului in lume

Chimistii persi si arabi au contribuit la raspandirea parfumului in lume. Dezvoltarea crestinismului a dus, insa, la un declin al folosirii parfumului pentru o mare parte din Evul Intunecat. In tot acest timp, populatia musulmana a fost cea care a pastrat vie traditia parfumului si a contribuit la reintroducerea lui pe piata internationala.

In secolului al 16-lea, popularitatea parfumului a crescut in Franta, in special in randul celor de vita nobila. La curtea regelui Ludovic al XV-lea, totul era parfumat, de la mobila la imbracaminte, unul dintre motive fiind pentru a ascunde lipsa de igiena.

Citeste si:

Trei modalităţi inedite de a marca evenimentele speciale din viaţa ta

Si in Anglia parfumul a fost folosit inca din secolul al 16-lea. In timpul domniei reginei Elizabeth, locurile publice erau parfumate, deoarece ea nu suporta mirosurile urâte. Crearea parfumurilor era un hobby pentru doamnele din acea vreme.

Industria parfumului s-a dezvoltat in secolului al 18-lea, cand a fost inventata apa de colonie.

Daca in trecut, fabricarea parfumurilor era o meserie atribuita producatorilor, astazi oricine doreste isi poate pune semnatura pe un parfum. Incepand cu secolul 20, designerii vestimentari au inceput sa isi creeze propriile linii de parfumuri, urmati in scurt timp de majoritatea celebritatilor.

Cu toate ca, la fel ca in trecut, si astazi producatorii de parfumuri de nisa se adreseaza in special oamenilor bogati, parfumurile sunt folosite in prezent pe scara larga.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe