14 Mai 2019 , 15:20 in Social
O practica medicala dezechilibrata in Romania (prin care cetatenii, de multe ori, se interneaza doar pentru a avea acces la analize medicale) are sanse de a fi corectata in actuala perioada de programare bugetara. Iar integrarea sociala a persoanelor defavorizate completeaza obiectivul general.

Strategia Nationala de Sanatate (SNS) 2014-2020 se bazeaza in proportie semnificativa pe finantarea europeana si vizeaza intreaga piramida de servicii medicale: ingrijirea primara, asistenta ambulatorie si cea de urgenta, precum si ingrijirea spitaliceasca. In cadrul programului Regio, acestui obiectiv i-a fost dedicata axa prioritara 8: Dezvoltarea infrastructurii sociale si de sanatate. Finantarea axei se face, preponderent, din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), fiind vizate regiunile mai putin dezvoltate.
Primul obiectiv specific al axei 8 este cresterea accesibilitatii serviciilor de sanatate, comunitare si ale celor de nivel secundar, in special pentru zonele sarace si izolate. In Romania, asistenta medicala se bazeaza, aproape exclusiv, pe ingrijirea spitaliceasca de urgenta. Aceasta nu doar ca este cea mai costisitoare, dar, de multe ori, se dovedeste inutila pentru tratamentul optim al pacientilor din spitale. Astfel, comutarea ingrijirii medicale spitalicesti in cea cu regim ambulatoriu (ingrijire de zi in ambulatoriu, cabinete medicale si centre de diagnostic si tratament) este unul dintre principalele obiective ale SNS.

Preventie si terapie

Persoanele sarace si cele din zonele cu acces redus formeaza categoria cea mai defavorizata, atunci cand este vorba despre accesul la serviciile medicale. Primul obiectiv al axei 8 vizeaza consolidarea bazei piramidei, pentru a putea prelua afectiunile de gravitate mica si pentru a face preventie. El se va realiza si prin masuri de reglementare, dar si prin finantarea unor proiecte de infrastructura si dotare a retelei de ambulatorii si de centre comunitare integrate (CCI), care vor furniza, integrat, atat servicii medicale, cat si sociale (inclusiv consiliere si asistenta sociala).
Consolidarea infrastructurii ambulatoriilor se va face prin investitii in reabilitare, modernizare, extindere sau dotare a acestor unitati, inclusiv a celor care vor rezulta din reorganizarea spitalelor mici si ineficiente. Aceasta „reorganizare” ar putea presupune si inchiderea unora dintre acestea. Scopul este reducerea inegalitatilor in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei, mai ales a celei din mediul rural, din zone izolate sau defavorizate economic. Acest lucru se poate face prin diagnosticarea incipienta si prin tratarea cu succes a unor afectiuni mai putin grave, ducand la scaderea numarului persoanelor cu nevoi medicale neacoperite. Investitiile in reteaua de ambulatorii si de CCI vor fi prioritizate in functie de gradul de saracie, de accesul pre-existent la servicii medicale si de alti indicatori de vulnerabilitate (rate ridicate ale prezentei medicului de familie indicatori slabi de mortalitate si morbiditate, rate ridicate ale prezentei populatiei defavorizate).

Echipamente si dotari

De asemenea, prin Regio se vor sustine investitiile in infrastructura si echipamentele necesare unitatilor de primiri urgente. Scopul final este asigurarea serviciilor medicale de urgenta si prim ajutor in timp util, in special pentru persoanele fara asigurare si marginalizate. Aceste tipuri de investitii se vor adresa autoritatilor si institutiilor administratiei publice locale, precum si parteneriatelor create intre acestea.
Un alt obiectiv specific al axei 8 este cresterea gradului de acoperire cu servicii sociale. Imbatranirea populatiei si reducerea numarului de persoane active sunt cele mai profunde fenomene sociale care afecteaza Romania in prezent. In mediul rural, centrele sociale sunt extrem de putine si nu dispun de personalul necesar. Astfel, prin Regio se doreste cresterea calitatii si accesului la serviciile sociale de zi, pentru a usura tranzitia de la serviciile institutionalizate la cele furnizate in comunitate, extrem de importanta pentru confortul si incluziunea sociala a persoanelor vizate. La acest capitol, progresele sunt extrem de limitate, mai ales la copii si persoanele cu dizabilitati. Astfel, numarul acestor persoane care sunt ingrijite in institutii rezidentiale de mari dimensiuni este in continuare mare, in timp ce serviciile comunitare destinate lor nu sunt suficient dezvoltate.

Acces la servicii de zi

Prin investitia in infrastructura serviciilor de ingrijire de zi, Romania isi propune sa asigure accesul la centre de consiliere, de recuperare sau de reabilitare si la cantinele sociale pentru pana la 3% din numarul persoanelor persoane varstnice. Pentru serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilitati, investitiile se vor concentra pe reducerea numarului beneficiarilor din institutiile vechi de mari dimensiuni (peste 120 de beneficiari), unele avand conditii improprii de viata, altele aflate la distanta mare de comunitate si de serviciile de sanatate, educatie si de recuperare. Acestea vor fi substituite cu locuinte protejate si centre de zi.
In ceea ce priveste serviciile sociale destinate copiilor vulnerabili, investitiile vor viza, de asemenea, inchiderea centrelor de plasament in cadrul carora beneficiarii serviciilor de protectie sunt copiii care pot avea un regim normal de viata, pot beneficia de servicii medicale si educationale adecvate. Acestea vor fi substituite, de asemenea, cu apartamente de tip familial si centre de zi. Pentru toate aceste categorii vulnerabile, actiunile vor mai viza constructia, reabilitarea, modernizarea apartamentelor de tip familial (pentru copii), precum si a locuintelor protejate (pentru persoane cu dizabilitati), dublate de centre de zi (pentru consilierea beneficiarilor si a apartinatorilor).
Aceste tipuri de investitii se vor adresa, in special, autoritatilor administratiei publice locale, precum si furnizorilor de servicii sociale de drept public sau priva, acreditati in conditiile legii.

Rezultatele din exercitiul bugetar anterior

In perioada anterioara de programare bugetara, infrastructura de sanatate a avut un grad de realizare de 160%, iar cea a serviciilor sociale, de 87%. Acesta este definit ca numar al unitatilor medicale sau al centrelor sociale reabilitate raportat la tinta propusa prin Regio. Astfel, au fost reabilitate 99 de unitati medicale, fata de o tinta de 62, si 234 de centre sociale fata de o tinta de 270. In ceea ce priveste impactul asupra comunitatii – masurat ca numar al persoanelor care beneficiaza de cele doua tipuri de infrastructura, gradul de realizare este cu mult peste tinta: 14.342%, respectiv 639%.
Depasirea semnificativa a tintei privind unitatile medicale reabilitate se explica prin numarul mai mic de spitale judetene de urgenta care au aplicat pentru finantare, in comparatie cu planificarea initiala. Astfel, majoritatea unitatilor beneficiare au fost ambulatorii, cu valori medii mai reduse ale proiectelor. Si in cazul persoanelor beneficiare ale infrastructurii de sanatate, exista o explicatie pentru depasirea tintei: intelegerea diferita a modului in care acest indicator trebuie colectat. Astfel, tinta a fost definita, initial, ca numar de beneficiari pe zi, dupa care s-a trecut la numar de persoane pe an. In total, in exercitiul anterior, pentru infrastructura sociala s-au facut plati de peste 700 de milioane de euro, din care finantarea de la bugetul de stat a fost de 13,5%. Rata de certificare a axei prioritare 3 a fost de 85,5%.
Regiunea de dezvoltare sud-est a avut cel mai mare grad de contractare pe cele doua domenii (infrastructura sociala si de sanatate).

Trei spitale regionale

Investitiile in sanatate vor fi completate prin investitiile in construirea unor spitale regionale, urmarindu-se, astfel, imbunatatirea calitatii si a eficientei ingrijirii medicale. Masurile luate in calcul sunt reducerea numarului de internari la sectiile de boli acute in spitale. Astfel, se va acorda sprijin pentru construirea unei retele de spitale regionale de urgenta si a unei retele integrate pentru directionarea pacientilor (de la medicul de familie la medicul specialist, din ambulatoriu sau din spital). Spitalele de urgenta regionale vor trata cazurile cele mai complexe intr-o abordare multidisciplinara, eficienta si sigura punct de vedere clinic.
Concret, prin Regio, se va acorda sprijin financiar pentru construirea si dotarea a trei spitale regionale: Nord Est (Iasi), Sud Vest (Craiova) si Nord Vest (Cluj-Napoca). Prin constructia lor, in sistem monobloc, se vor crea premisele reducerii numarului total de paturi cu aproximativ 2.000 de unitati (din cadrul spitalelor mici si ineficiente), crescand eficienta ingrijirii tertiare (spitalicesti) si a retelelor de directionare a pacientilor. In plus, constructia spitalelor din Iasi si Craiova va degreva spitalele universitare de urgenta din Bucuresti de un numar mare de cazuri care, in prezent, nu pot fi tratate local si sunt transferate, implicand riscuri si costuri ridicate.
Activitatile privind spitalele de urgenta regionale vor avea ca beneficiari Ministerul Sanatatii, precum si parteneriate intre acesta si autoritatile si institutiile publice locale.

Mai multe detalii pe www.inforegio.ro



Te-ar putea interesa si:

Vrei sa fii la curent cu cele mai importante stiri?
Urmareste-ne si pe Facebook
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
Facebook Twitter

Aboneaza-te la 9AM sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Regio sprijina dezvoltarea serviciilor sociale si de sanatate.