6 Mai 2019 , 10:51 in Social
"Parasirea timpurie a scolii e cauzata si de analfabetismul functional", sustine coordonatorul Comisiei de educatie a PNL, Marilen Pirtea.

“Cele trei tinte educationale asumate de Romania in cadrul Strategiei europene 2020 nu sunt inca atinse, chiar daca sunt fixate sub media obiectivelor asumate in ansamblul tarilor componente ale UE. Cele trei obiective sunt cuantificabile si minimale pentru o reforma profunda a scolii romanesti:


  • investirea a 1 % din PIB in cercetare si dezvoltare;

  • reducerea ratei abandonului scolar la maxim 11,3%;

  • cresterea la cel putin 26,7 % a procentului celor cu diplome de invatamant superior, in cadrul populatiei de referinta cu varste de 30-34 de ani.

Faptul ca suntem mult in afara acestor obiective echivaleaza cu un esec de proportii a efortului de transformare a sistemului nostru de invatamant, o concluzie care arata foarte limpede ca deciziile pripite care se iau acum in ministerul de resort, cu privire la puhoiul de schimbari prevazute pentru Legea Educatiei Nationale, merg in sens contrar fata de nevoile din scolile noastre”, transmite astazi deputatul liberal Marilen Pirtea, coordonatorul Comisiei de educatie a PNL, vicepresedinte al Camerei Deputatilor, ca un serios semnal de alarma despre starea educatiei.

Guvernarea PSD-ALDE vrea noi experimente in educatie

“In loc sa obtinem reducerea ratei abandonului scolar la maxim 11%, ne situam inca la 18%, un indicator edificator cu privire la starea cronica si ineficienta sistemului de invatamant, dovedite prin incapacitatea de prevenire a abandonului scolar. Principalele cauze pentru care continuam sa ramanem la 18% rata a abandonului sunt reprezentate de ascunderea cifrelor reale despre numarul copiilor ce migreaza temporar, alaturi de parinti, in alte state UE, dar si de analfabetismul functional, un mobil central al conversiei elevilor in copii ce au abandonat scoala”, explica liberalul Marilen Pirtea.

“Expertii educationali arata prin exemplificari faptul ca, din pacate, in scolile noastre accentul cade pe continut, nu pe nevoile reale ale elevului. Spre exemplu, un elev care a fost plecat de la scoala (prin migratie temporara) timp de patru luni, nu poate fi tratat la clasa asa cum sunt tratati ceilalti elevi. Inadaptarea activitatilor de la clasa in raport cu nevoile elevilor favorizeaza suprasaturarea elevilor si balansarea comportamentului lor spre zona analfabetismului functional. Elevii care nu se simt motivati de activitatile de la clasa au tendinta de a neglija tot mai mult invatarea si de a se complace intr-o stare de analfabetism functional”, adauga coordonatorul Comisiei de educatie a PNL, deputatul Marilen Pirtea.

“O noua interventie asupra Legii Educatiei Nationale, anuntata chiar si de catre Ministrul Educatiei, care a amintit de faptul ca se pregatesc trei noi legi (pentru preuniversitar, universitar si pentru statutul personalului didactic), impinge absurdul catre cote greu de atins pana acum in Ministerul Educatiei. Trebuie sa o spunem cat se poate de clar, parasirea scolii de catre elevi este un fenomen care are astazi cote alarmante si nu se explica pe baza unui singur factor, sunt o multitudine de factori implicati, care au determinat amploarea de azi a fenomenului: migratia, nivelul de pauperitate si dezavantajele culturale ale familiilor, dar si analfabetismul functional al elevilor, impreuna se constituie intr-o suita de cauze cu impact semnificativ pentru abandon. Cat timp nu vom lua masuri concrete si specifice, orientate spre elevi, pentru ca sa reducem analfabetismul functional, nu vom avea rezultate in sensul scaderii ratei de abandon scolar”, subliniaza deputatul Marilen Pirtea, potrivit unui comunicat remis 9am.

“Din pacate, treapta cea mai sensibila, conditia ce pare atat de greu de depasit pentru elevi, se gaseste chiar la trecerea dinspre gimnaziu spre liceu, mai ales pentru elevii ce apartin grupurilor vulnerabile, din zonele rurale. Pentru acesti elevi, orientarea catre urban, acolo unde se afla majoritatea liceelor si scolilor profesionale, este deosebit de dificila, datorita inegalitatilor de venituri si sanselor inegale de acces la conditii de locuire, transport, informare sau de acces la utilitati sportive de nivel standardizat. Aceste valuri de inegalitati ar fi normal sa fie depasite prin interventia cu ajutorul programelor de sustinere individuala si personalizata a elevilor. De asemenea, masurile de reforma ar fi firesc sa fie sprijinite, complementar, prin cresterea nivelului de bugetare a domeniului de cercetare-dezvoltare, peste actualul nivel mediocru de 0,5% din PIB, dar si prin suplimentarea numarului de locuri finantate public pentru universitati, pentru ca sa reusim o planificare realista a diminuarii deficitului actual al populatiei cu studii superioare (24,6% in 2018, pe segmentul 30-34 de ani, fata de tinta de 26,7%, asumata prin strategia Europa 2020)”, conchide liberalul Marilen Pirtea, vicepresedintele Camerei Deputatilor.



Te-ar putea interesa si:

Vrei sa fii la curent cu cele mai importante stiri?
Urmareste-ne si pe Facebook
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
Facebook Twitter

Aboneaza-te la 9AM sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Coordonatorul Comisiei de educatie a PNL: O noua interventie asupra Legii Educatiei impinge absurdul catre cote greu de atins.