O echipa de cercetatori din Belgia a analizat esantioane de materii fecale prelevate de la peste 1.000 de voluntari si a observat ca doua familii de bacterii erau prezente in mod constant in numar mai mic la persoanele depresive, inclusiv la cele aflate sub tratament cu medicamente antidepresive.
Un studiu efectuat pe un grup de control alcatuit din 1.000 de olandezi a confirmat aceste concluzii ce sustin existenta unei asocieri statistice intre numarul anumitor bacterii si starea sanatatii mintale, se arata in articolul publicat in jurnalul stiintific Nature Microbiology.
Cercetarea nu demonstreaza o legatura cauzala, subliniaza insa Jeroen Raes, unul dintre autorii principali, potrivit caruia intelegerea legaturii dintre intestin si creier se afla inca in faza incipienta.
Despre familiile de bacterii in cauza - Coprococcus si Dialister - se stie ca au proprietati antiinflamatorii.
De asemenea, ''se cunoaste faptul ca inflamatia tesuturilor nervoase joaca un rol important in depresie. Asadar, de aici ipoteza noastra conform careia cele doua au intr-un fel legatura una cu alta", a explicat pentru AFP profesorul de microbiologie de la Katholieke Universiteit Leuven, scrie Agerpres.
''Ideea ca substantele din metabolismul microbian pot interactiona cu creierul nostru - si, prin urmare, (pot influenta) comportamentul si sentimentele noastre - este interesanta", a recunoscut Jeroen Raes.
Pana in prezent, majoritatea studiilor au fost realizate pe soareci sau pe un numar redus de persoane, iar rezultatele au fost mixte si contradictorii, a subliniat cercetatorul pentru AFP.
300 milioane de persoane din intreaga lume sufera de depresie, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Uneori calificata drept o "epidemie tacuta", aceasta patologie reprezinta una dintre principalele cauze ale celor 800.000 de sinucideri inregistrate in fiecare an.
Nu te abține niciodată din a strănuta. Ce ți se poate întâmpla
In numeroase tari, antidepresivele se numara printre cele mai prescrise medicamente contra acestei probleme de sanatate, insa aceasta cercetare ar putea deschide calea catre noi tipuri de tratamente, estimeaza Jeroen Raes. "Chiar cred ca este o cale de urmat - utilizarea unor combinatii de bacterii pe post de tratament", a precizat cercetatorul.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
Test Drive Renault Clio 6 E-Tech: sustenabil și economic, dar și două neajunsuri
Sursa: green.start-up.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Pe 16 aprilie 2007, Liviu Librescu, profesor român la Virginia Tech, a salvat...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul doarme doar cu tine: cum îl muți în patul lui fără traumă, fără lupte...
Sursa: garbo.ro