PICCJ cere urmarirea penala a fostului ministru George Homostean

In conformitate cu disp. art. 109 alin. 2 din Constitutia Romaniei si art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, procurorul general a solicitat presedintelui Romaniei formularea cererii de urmarire penala pentru George Homostean, ministru de Interne in perioada 04.09.1978 - 03.10.1987, pentru complicitate la infractiuni contra umanitatii.

Faptele retinute in sarcina acestuia formeaza obiectul dosarului cunoscut generic „Moartea dizidentului Ursu Gheorghe Emil”, aflat in instrumentarea procurorilor Sectiei Parchetelor Militare din cadrul PICCJ. Reprezentantii PICCJ precizeaza ca, desi faptele ce formeaza obiectul cauzei au fost comise anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, procedura de sesizare a presedintelui Romaniei pentru a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului ori fost membru al Guvernului este aplicabila si in prezenta cauza.

De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constitutionala a statuat ca in privinta mandatului de membru al Guvernului, Constitutia nu a instituit imunitatea, ci o alta masura de protectie si anume conditionarea dreptului de a cere urmarirea lui penala pentru faptele savarsite in exercitiul functiei. Aceasta masura de ocrotire a interesului public subzista si dupa incetarea mandatului membrilor Guvernului, asa incat este evident ca, in privinta infractiunilor comise in exercitiul functiei, punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului trebuie sa se realizeze cu respectarea acelorasi norme procedurale, se mai spune in comunicatul PICCJ.

Procurorii militari din Parchetul instantei supreme au inceput, in ianuarie 2015, urmarirea penala in dosarul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu, decedat in arestul Militiei Capitalei in 1985, pentru infractiuni contra umanitatii, cu privire la actiunile represive la care acesta a fost supus in perioada regimului comunist.

Citeste si:

SURSE PSD vrea modificarea Constituției. Rolul președintelui e ținta

Redeschiderea urmaririi penale in dosarele privind decesul lui Gheorghe Ursu a fost confirmata, in 12 noiembrie 2014, de Curtea Militara de Apel Bucuresti, care a constatat legalitatea si temeinicia acestei masuri, dupa ce Parchetul instantei supreme a infirmat solutiile de netrimitere in judecata in acest caz.

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a fost in greva foamei 17 zile, in octombrie si noiembrie 2014, in semn de protest fata de faptul ca dosarul privind moartea tatalui sau nu este redeschis, iar ofiterul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare. Pana acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clita, fost coleg de celula cu Gheorghe Ursu, Tudor Stanica, fost sef al Directiei Cercetari Penale, si Mihail Creanga, fost sef al Arestului Militiei Capitalei.

Citeste si:

Tortionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitati. Decizia nu...

Pentru trimiterea in fata justitiei a lui Marian Parvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta in cazul disidentului Gheorghe Ursu, procurorul sef al Parchetelor Militare de la acea vreme, Dan Voinea, a disjuns cauza.

Inainte insa ca Parvulescu sa fie trimis in judecata, Voinea a fost inlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache, pe care Andrei Ursu il acuza ca "a musamalizat dosarul".

Parchetul Tribunalului Bucuresti a dispus, printr-o rezolutie din 21 ianuarie 2013, neinceperea urmaririi penale a fostului ofiter de securitate Marin Parvulescu. Solutia a fost contestata de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucuresti, care in 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofiter de securitate.

Judecatorul Tribunalului Militar Bucuresti a sustinut, in motivarea deciziei, ca Gheorghe Ursu nu a fost cu adevarat un disident politic, opozitia sa la regim fiind "nesemnificativa". Mai mult, in motivare s-a afirmat ca Ursu a fost chiar "un privilegiat" al regimului: si-a facut concediile in strainatate, "neexistand practic tara din Europa nevizitata de acesta", nu a fost dat afara de la serviciu, iar fiul sau era stabilit in SUA. Judecatorul nu a precizat sursa acestor informatii despre Ursu si nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

Citeste si:

Toader: Kovesi, daca are gradul de procuror la Parchetul de pe...

Gheorghe Ursu a murit in arestul Militiei Capitalei, in 1985, fiind batut sistematic de anchetatori si de colegii de arest, tocmiti de organele de ancheta. La 1 iulie 2015, el ar fi implinit 89 de ani.

Procurorii au respins sistematic, in ultimii ani, plangerile penale ale fiului lui Ursu, motivand fie ca infractiunea nu exista, fie ca fapta - omor calificat sau crime impotriva umanitatii - s-a prescris.
Andrei Ursu a prezentat declaratiile date de colegii de celula ai tatalui sau, marturii ale paznicilor celulei in care a fost inchis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum si declaratiile mai multor medici de la Jilava, printre care si doctorul care l-a operat pe Gheorghe Ursu, din care rezulta "foarte clar" ca leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost facute in timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Parvulescu.

Citeste si:

Ludovic Orban: PNL someaza pe Dragnea si pe acolitii sai sa...

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe