30 Decembrie 2015 , 12:56 in Social
Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a respins, marti, toate cele sase proiecte de reamenajare a zonei centrale, care vizeaza bulevardul Unirii, Piata Canatacuzino, Piata Lahovari, Parcul Izvor, Sala Palatului si Piata de Flori.

Primarul general interimar, Razvan Sava, a convocat pentru marti sedinta extraordinara a CGMB, pe ordinea de zi fiind sapte proiecte de hotarare, sase dintre ele vizand transformari importante in zona centrala a Capitalei, respectiv reamenajari de parcuri, desfiintarea parcarilor supraterane si construirea unor parcari subterane cu peste 3.100 de locuri.

Insa, in ultima sedinta a CGMB din acest an au fost respinse toate cele sase proiecte de reamenajare a zonei centrale. Unii consilieri generali au spus, in cadrul sedintei, ca nu inteleg de ce aceasta graba de votare a proiectelor intre Craciun si Revelion, solicitand explicatii arhitectului-sef a Capitalei, Gheorghe Patrascu.

Acesta a precizat ca nu este neaparat o urgenta votarea acestor proiecte, insa avand in vedere ca ele vor fi finantate printr-un program operational regional, care va aparea la sfarsitul lunii ianuarie, ar fi necesar votul pentru ca regula programului european este "primul venit, primul servit".

Patrascu le-a mai spus consilierilor ca dupa aprobarea in CGMB, vor trebui aprobate de Consiliu si studiile de fezabilitate, iar acest lucru trebuie sa se intample inainte de depunerea cererilor de finantare, scrie MEDIAFAX.

"Aici ar fi urgenta", a explicat arhitectul-sef al Capitalei.

Cele sase proiecte de hotarare care vizeaza transformarea centrului Bucurestiului includeau Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Piata Constitutiei - Antim - B-dul Unirii, PUZ Piata Cantacuzino - Piata Lahovari, PUZ Parc Sfintii Apostoli - Podul Calicilor, PUZ Parc Izvor - Pod Mihai Voda, PUZ Spatiu Public - Sala Palatului si PUZ Rahova - Uranus - Piata de Flori.

Prin aceste proiecte se urmarea conturarea unei identitati pentru zona centrala cu potential turistic si cultural, imbunatatirea imaginii urbane a Bucurestiului, revigorarea si decongestionarea retelei de spatii publice, eficientizarea sistemului de circulatie, dar si construirea mai multor parcari subterane care vor avea in total peste 3.100 de locuri.

PUZ Piata Constitutiei - Antim - B-dul Unirii viza crearea unei identitati specifice unei zone centrale, sporirea atractivitatii pietonale a zonei Parlamentului atat pentru localnici, cat si pentru turisti, intensificara utilizarii zonelor pietonale in zona Parlamentului, ”eliberarea spatiului public de prezenta agresiva a autovehiculelor” atat de-a lungul Bulevardului Unirii, in Piata Constitutiei, cat si in zona Manastirii Antim.

De asemenea, se urmarea realizarea unui spatiu reprezentativ de adunare, odihna si recreere in vecinatatea Palatului Parlamentului, dar si utilizarea acestuia pentru evenimente de mare amploare, incurajarea utilizarii legaturilor pietonale intre cele doua laturi ale bulevardului Unirii si a zonelor ascunse din spatele bulevardului, respectiv a zonei Manastirii Antim, dar si sporirea atractivitatii in zona lacasului de cult.

Lucrarile propuse pe Bulevardul Unirii, reamenajarea Pietei Constitutiei si a zonei Antim vizau realizarea unei promenade generoase, compusa din spatii publice si o alternare de spatii verzi. De asemenea, proiectul prevedea aparitia unei piete la intersectia traseului de biciclisti si pietoni, la mijlocul bulevardului si care va face legatura si cu zonele adiacente.

Modernizarea circulatiei urma sa se faca in cinci etape, care includeau: realizarea parcajului subteran de la Piata Constitutiei pentru decongestionarea traficului si eliminarea parcajelor supraterane din aceasta zona (aproximativ 1.000 de locuri), ridicarea la acelasi nivel a partii carosabile cu trotuarul si tratarea unitara a pavimentului din Piata Constitutiei, zona Manastirii Antim si a bulevardului Unirii, precum si realizarea amenajarilor peisagistice si urbanistice in zona de interventie (Piata Constitutiei, la nivel suprateran, se va amenaja un spatiu pietonal), reducerea suprafetei carosabile la doua benzi pe sens si eliminarea parcajelor laterale, precum si diminuarea numarului de parcari din zona Antim. De asemenea, se dorea restructurarea circulatiei auto si pietonale de la nivelul bulevardului Unirii prin reducerea traficului la un fir pe sens si concentrarea acestuia pe zona de nord fata de axul central, extinderea pietonalului in partea de sud pentru realizarea unei zone deschise pietonale si accesarea spatiului din jurul fantanilor, realizarea pistelor de biciclete, dar si amenajarea peisagistica si urbanistica a spatiilor publice din zona de interventie. In ultima etapa, se propunea implementarea etapizata a propunerilor pentru interzicerea circulatiei auto in zona acestui tronson de pe bulevardul Unirii, permis fiind doar accesul transportului public.

PUZ Piata Cantacuzino - Piata Lahovari propunea reconfigurarea Pietei Alexandru Lahovari astfel incat aceasta sa includa si statuia lui Alexandru Lahovari, sa urmareasca reconstituirea unui spatiu iconic la nivelul orasului, cu infrastructura care sa prioritizeze traficul pietonale, de biciclisti si transportul public, fara a elimina insa traficul autovehicolelor.

Pentru Piata Gheorghe Cantacuzino, proiectul isi propunea reorganizarea traficului astfel incat sa fie restrictionata viteza de deplasare a autovehiculelor si sa se faca o conexiune pietonala intre cele doua parcuri din zona, fara eliminarea traficului autovehicolelor. Se dorea ierarhizarea importantei pietonilor si biciclistilor fata de aotovehicule, eliminarea vehiculelor parcate in piata, realizarea unor pavaje cu grad mare de reprezentativitate, iluminarea corecta si amplasarea strategica a mobilierului urban. Pentru realizarea obiectivelor se propunea o parcare subterana sub spatiul neconstruit al Pietei Cantacuzino. Aceasta urma sa deserveasca cladirile de locuit si birouri adiacente, dar si traficul generat de activitatile de loisir generate de apropierea parcurilor Gradina Icoanei si Ioanid.

In Piata Cantacuzino, prin constructia parcajului urma sa fie ocupat spatiul central al scuarului si sa se mentina toti arborii existenti amplasati perimetral, tinand cont totusi si de starea acestora.

"Prin interventia proiectului si configurarea unei parcari subterane, va fi afectat un copac special de pe sit (specie de copac atipica (Paulownia). Prin proiect se va planta un copac din aceeasi specie in acelasi loc. In completarea vegetatiei existente, se vor prevedea amplasarea de jardiniere grupate in zona locurilor de stat. In acest sens in primul nivel de pacare s-a renuntat la o serie de locuri de parcare pentru configurarea unei cuve cu pamant pentru plantarea de arbori inalti. Dupa realizarea proiectului, spatiul verde existent de 1045 mp se mareste cu 105mp, rezultand astfel o suprafata plantata de 1150 mp. De altfel, in urma interventiei, numarul arborilor creste de la 37 la 73 (prin desfiintarea a 13 arbori si propunerea a 49 de arbori). Dintre cei 13 destiintati, 6 arbori sunt in declin biologic", se arata in proiect.

Proiectul de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism PUZ Parc Sfintii Apostoli - Podul Calicilor includea construirea unei parcari subterane, integrarea partii orasului de la sud de Dambovita in circuitul vietii publice centrale bucurestene, realizarea podului pietonal, reabilitarea zonei din spatele Palatului de Justitie si a zonei Bisericii Domnita Balasa, precum si adaptarea la un sistem pietonal si de biciclete.

"Se propune amenajarea urbana coerenta a spatiului care defineste cele doua cladiri istorice - Palatul de Justitie si biserica Domnita Balasa si conectarea acestuia la activitatile si fluxul de pietoni din Centrul Istoric, Piata Unirii si bulevardul Unirii", se arata in proiect.

In prima etapa se propunea realizarea parcajului subteran Sfintii Apostoli, a Podului Calicilor si realizarea acceselor peitonale si carosabile in subteran. Aceste interventii aveau rolul de a decogestiona traficul in zona si totodata de a elibera zona supraterana si de a reda spatiul pietonului. Pentru atingerea acestor obiective,se propunea ca viteza traficului auto sa fie redusa la 30 km/h si sa fie amenajate intrarile in parcarea subterana. In proiect se arata ca, parcarea subterana va cuprinde la nivel subteran spatiile de parcare pentru autoturisme cu cca. 300 de locuri, spatiile tehnice aferente si spatiile functionale destinate utilizatorilor.

In a doua etapa urma sa se realizeze reconfigurarea profilului strazii Palatului de Justitie, prin realizarea unor spatii verzi tampon pe linia de proprietate a Palatului de Justitie si totodata prin realizarea unui rand de parcari supraterane de acostament in partea de nord a parcului, in etapa a treia se va realiza uniformizarea pavimentului si ridicarea partii carosabile la acelasi nivel cu pietonalul, conform reglementarilor, precum si amenajarea peisagistica a parcului Sfintii Apostoli, iar in etapa finala se propunea realizarea pietonizarii strazii Palatul de Justitie, astfel incat sa se elimine parcarile supraterane si sa se extinda suprafata pietonala de la nivelul parcului.

PUZ Parc Izvor - Pod Mihai Voda prevedea transformarea Parcului Izvor intr-un pol urban de atractie la nivelul orasului, popularea si animarea zonei cu pietoni, refacerea legaturilor pietonale si traseele de accesibilitate cu zonele din apropiere, sporirea atractivitatii si adecvarea lui la criteriile contemporane de parc urban.

Proiectul viza marirea zonei de influenta astfel incat sa cuprinda toata zona centrala a orasului cu caracter de influenta permanent si pe intreg orasul cu caracter ocazional.

Realizarea podului pietonal si pentru biciclisti peste Dambovita si peste Spaiul Independentei, erau puncte importante ale proiectului, propunerea avand ca obiectiv recreerea intre cele doua maluri ale Dambovitei a uneia din cele mai puternice legaturi din punct de vedere istoric si al memoriei colective, reprezentata de podul Mihai Voda, daramat in anii '80.

"Traseul astfel creat permite puncte de observatie multiple asupra orasului si constientizarea prezentei raului Dambovita in inima Bucurestiului. Pe latura vestica, platforma podului se lateste permitand adapostirea unei zone de servicii, punct de odihna si de admirare a apusului pe Damvobita", se arata in proiect.

Acelasi proiect includea si amenajarea spatiului public Lipscani. Astfel, strada Lipscani urma sa fie inclusa in suprafata scuarului, si se propunea scoaterea circulatiei auto de pe segmentul dintre str. Radu Elie si str. Anghel Saligny, pavajul, mobilarea si iluminatul urmand sa se faca unitar pentru intreaga suprafata si se prevedeau locuri de odihna si intalnire intr-o amenajare lejera si atractiva.

Pentru amenajare spatiului public Izvor se urmarea organizarea lui sub forma unui amplu amfiteatru orientat catre Parcul Izvor si Casa Poporului, pentru a oferi o platforma spatiala care sa faciliteze si sa permita activitati de tip spectacol, precum si articularea Parcului Izvor, zona verde cu scuarul Brezoianu, Podul Mihai-Voda si Muzeul Holocaustului, spatii minerale, preponderent mediative si statice.

"Amfiteatrul va ingloba si rampele de acces pe pod, atat cele pietonale cat si cele pentru biciclisti, ample jardiniere plantate cu copaci vor fi amplasate in zona amfiteatrului, amfiteatrul va prelungi traseul pietonal si de biciclisti al podului, sub amfiteatru se va dezvolta un spatiu cu functionea de servicii", se arata in document.

Potrivit proiectului, urma sa se realizeze parcajul Lipscani, pe doua niveluri si un numar total de aproximativ 170 de locuri de parcare, parcajul Izvor, sub scuarul amfiteatrului si sub ansamblul memorial Mihai Voda, care va avea 1 nivel si 300 de locuri de parcare si parcajul Primariei-Pompieri, care va avea 1 nivel si 110 locuri de parcare.

"Bulevardul Libertatii in zona studiata isi modifica profilul stradal ca urmare a adaptarii la noile conditii impuse de accesele si iesire din parcajul subteran, insa se pastreaza cele trei benzi pe sens (mai putin in zona parcarilor supraterane marcate pe carosabil). Se modifica intersectiile dintre Bulevardul Natiunilor Unite cu str. BP Hasdeu (la vest) si cu bulevardul Libertatii (la est), insa profilul strazii ramane acelasi", mai prevede proiectul.

PUZ Spatiu Public Sala Palatului prevedea ca la nivel suprateran va fi amenajat un parc cu gazon, arbusti si vegetatie inalta.

In ceea ce priveste circulatia, proiectul propunea atragerea traseelor pietonale prin "inima" spatiului, unind posibilele trasee dinspre str. Ion Campineanu, str. Walter Maracineanu si str. Poiana Narciselor cu cele de pe str. Luterana si str. Stirbei Voda dinspre Sud si Nord. Reabilitarea, reamenajarea si restructurarea spatiilor pietonale, verzi si carosabile se realizeaza etapizat pe parcursul a doua etape.

In prima etapa se propunea realizarea parcarilor subterane (parcarea nordica va avea aproximativ 500 de locuri si cea sudica - 450 de locuri) , iar cea de-a doua etapa presupunea ridicarea la acelasi nivel a partii carosabile cu trotuarul si tratarea unitara a pavimentului din fata Salii Palatului, precum si amenajarea celor doua spatii laterale.

De asemenea, in parcarea subterana se propunea realizarea unei platforme de evenimente, un spatiu de intalnire si de odihna.

PUZ Rahova - Uranus - Piata de Flori propunea accentuarea caracterului de "Piata de Flori" prin realizarea unui parcurs de tip pavilionar. Astfel, pe langa functiunea de comert de flori, se propuneau functiuni de alimentatie publica si functiuni comerciale cu articole conexe (recipiente flori, ghivece, seminte, bulbi, ingrasaminte).

Inspre Calea Rahovei era propusa salubrizarea terenului si eliminarea costructiilor cu caracter improvizat. Sunt propuse pentru reabilitare corpul dinspre Bulevardul Cosbuc si corpul de piata construit in aceeasi perioada, dinspre Calea Rahovei. Cele doua ganguri ale cladirii pietei, in prezent obturate, vor fi redate in folosinta.

"Porticul Pietei Cosbuc se continua cu parcursuri agrementale cu copertine care apara de soare si intemperii varietatea de flori, si mese care te invita la pranz sau si numai la un ceai. Constructii propuse sunt de tip structura usoara, realizate din lemn si /sau metal cu inchideri vitrate, avand doua scenarii de functionare cu inchiderile rabatate sau etanse. Din punct de vedere economic, pentru succesul proiectului se va propune reglementarea ca procente de utilizare functionala: 50-60% comert flori, 30-40% alimentatie publica, 10% altele", prevede proiectul.

Conform documentului citat, necesarul de locuri de pacare se va asigura in subteran, printr-o parcare cu un nivel si o capacitate de aproximativ 130 de locuri de parcare, ce deservesc atat Piata George Cosbuc, cat si zona Uranus - Rahova.

Copacii existenti se pastreaza pe cat posibil, iar alveolele lor se reconditioneaza, in timp ce copacii afectati in urma constructiei parcajului subteran vor fi replantati. In completarea vegetatiei existente se vor prevedea amplasarea de jardiniere cu plante cataratoare grupate in zona pergolei, cat si arbori si arbusti, se mai arata in proiect.

Ca urmare a propunerii pentru Diametrala Nord-Sud Buzesti-Berzei-Vasile Parvan - BP Hasdeu - Uranus - Cale Rahovei, circulatia carosabila pe artera Calea Rahovei - str. Uranus se va desfasura pe doua sensuri cu cate doua benzi fiecare, eliminandu-se zona de parcare de-a lungul strazilor.

Continuarea tronsonului din Calea Rahovei face parte din traseul piroritar pietonal si de biciclisti si va fi la nivel cu pietonalul. Pe acest carosabil la nivel cu pietonalul, care va avea doua sensuri cu cate o banda pe sens, vor fi restrictii de viteza. Acesta va fi deschis atat circulatiei auto, cat si biciclistilor, iar iesirea din parcajul subteran se va realiza inspre aceasta artera.

Bulevardul George Cosbuc isi va pastra profiul stradal, doua sensuri cu cate o banda pe sens, iar intre cele doua benzi de circulatie auto raman liniile de tramvai pe doua sensuri.



Te-ar putea interesa si:

Vrei sa fii la curent cu cele mai importante stiri?
Urmareste-ne si pe Facebook
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
Facebook Twitter

Aboneaza-te la 9AM sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Proiectele de reamenajare a centrului Capitalei, respinse de CGMB.