Social 11 August 2015 12:21
Romanii din diaspora au solicitat, luni, autoritatilor romane, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului, sa adopte o strategie coerenta pentru pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale, ei sustinand ca si-ar dori mult sa aiba acelasi tratament pe care il au romanii din Republica Moldova.

Parintele Bojan Alexandrovici a atras atentia ca, in absenta unei strategii coerente a Romaniei pentru pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale a comunitatilor romanesti din afara granitelor, romanismul din Valea Timocului se va pierde.

”Spun disperat ca vad ca se pierde romanismul in Timoc si noi nu facem nimic. Nu vreau sa atac pe nimeni si nimeni sa nu se simta jignit, dar la pozitiile astea mari, la functiile astea mari, cam des se schimba conducatori. Cum unul incepe sa cunoasca zona, vine altul care trebuie sa o viziteze, sa cheltuie banii pentru benzina si bilete de avion. Rezolvarea e simpla, haideti sa se faca o strategie”, a spus parintele protopop Bojan.

El a propus Departamentului pentru romanii de pretutindeni ”sa faca un xerox de la fratii maghiari” al strategiei pentru pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale. ”Modificam si facem si noi. Ii respect pe fratii maghiari pentru ca ei stiu cum sa faca. Asa o sa stim cum putem sa facem ca sa fie un Departament care sa functioneze oricine ar veni la putere. Si ori de cate ori s-ar schimba ministrul sau secretarul de stat, sa existe structura care sa-si faca treaba ei. Nu trebuie sa avem persoane care sa ne compromita, sa fie persoane cu care se poate colabora. (...) Nu putem generaliza lucrurile, Secretariatul pentru culte ne-a ajutat foarte mult. Daca institutia Guvernului poate, inseamna ca si altele pot. Dar e problema lipsei de dialog intre ele si mai e problema lipsei strategiei pentru romanii de pretutindeni. Daca nu vom face asta, credeti-ma, in 50 de ani o sa cautati oameni in Timoc pe care sa-i platiti cu aur uscat ca sa pastreze ce a mai ramas si nu nu o sa-i mai gasiti”, a spus parintele Bojan.

El a subliniat ca nu exista nicio diferenta intre vlahi si romani, ca ”vlah este egal roman”, si s-a intrebat cand vor primi romanii din Serbia cetatenia romana. ”Este un lucru foarte important pentru noi, pentru ca ar pune punct la problema vlah-roman. Noi putem sa obtinem toate cetateniile - si bulgareasca, maghiara, sarbeasca avem - dar a neamului caruia apartinem nu putem. Pentru ca spune ca nu se poate in mod legal in acest moment, doar daca ai domiciliu, daca esti casatorit cu cineva din Romania. Cred ca mult pierdem si o sa ne caim mult ca s-a intarziat cu asta”, a mai spus Bojan Alexandrovici.

El a mentionat ca in Valea Timocului se deschid, in ultima vreme, biblioteci cu mii de carti pe care oamenii nu le pot citi, pentru ca ei nu stiu limba romana decat in grai, in timp ce banii puteau fi folositi pentru scoli in limba materna sau pentru functionarea unor scoli duminicale la biserici.

Citeste si:
Ciucă, de Ziua Limbii Române: „Limba română este istorie, cultură,...
Ciucă, mesaj de Ziua Limbii...

”Asa, noi avem o gramada de case de cultura cu mii de carti adunate din Romania si cei care fac astfel de proiecte sunt romani, din cauza ca fac afaceri. Sunt multi care au aparut acum si asta e un business, e o afacere sa fii roman. Sunt bune bibliotecile, dar ne trebuie mai intai scoli”, a explicat parintele Bojan.

La randul sau, Ivo Gheorghiev, reprezentantul romanilor din Bulgaria, a declarat ca, in utimii 25 de ani, ”aproape in fiecare an” a facut apel ”in pustiu” la Bucuresti, la Sofia si la Uniunea Europeana, ”ca neamul romanesc dispare din Bulgaria”.

El a povestit ca in Bulgaria comunitatile romanesti au ridicat 17 scoli, care au fost insa inchise ”de Departamentul pentru romanii de pretutindeni”, care nu le-a mai acordat finantare. In aceste conditii, copiii nu mai vorbesc limba romana. ”Este a doua treapta a asimilarii. Avem nevoie de o strategie, pe care eu va propun sa o facem impreuna, va rugam, va imploram, chemati-ne, cereti-ne parerea, de multe ori cunoastem problema mai bine de pe teren. Suportam palme din Bulgaria, din tara mama, de la UE. Am impresia ca nu mai suntem necesari, dar noi ramanem aici, pentru ca noi vrem sa facem ceva pentru neamul nostru. E o tragedie sa dispara un om, sa calci un neam in picioare e o infractiune”, a spus Ivo Gheorghiev.

Citeste si:
Omnichannel: o abordare integrată pentru dezvoltarea magazinului...
Omnichannel: o abordare...

Si Dusan Parvulovici, coordonatorul Comitetului pentru drepturile omului din Negotin, le-a transmis politicenilor romani un mesaj: ”Uniti-va!” ”Mesajul meu pentru dragii romani politicieni, lideri, deputati, senatori, experti este: uniti-va si aduceti doua legi pentru romani de pretudindeni, pentru cetatenie - am avea nevoie de ea - si sa creasca DRP la nivel de minister- ar avea mai mare putere, altfel ar functiona, iar secretarul sa nu se schimbe la fiecare schimbare de de guvern!”, a spus el.

Presedintele Fundatiei Culturale ”Casa Limbii Romane” din Cernauti, Vasile Tarateanu, a afirmat ca situatia comunitatii romanesti din Ucraina ”se inrautateste de la un an la altul”. ”Cand presedintele Romaniei (Klaus Iohannis - n.r.) a venit la Kiev si s-a intalnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat sa se intalneasca cu noi si acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, ca statul roman, presedintia, Guvernul, institutiile, politicienii sunt interesati de situatia romanilor din Ucraina si pun anumite conditii in aceasta privinta”, a spus Tarateanu.

Citeste si:
Oana Zăvoranu a răbufnit. Vedetei i s-a furat identitatea: „Nu vă...
Oana Zăvoranu a răbufnit....

El a mentionat ca sprijinul financiar este important, dar ”principalul” este sprijinul politic pe care trebuie sa-l acorde statul roman comunitatilor romanesti din jurul tarii. ”Deznationalizarea continua sa aiba loc, incetul cu incetul si patrunde si in bisericile noastre romanesti. In foarte multe biserici sunt preoti care, motivand ca intra in biserici si ucraineni, spun si Tatal Nostru si Crezul si cantarile liturgice in limba ucraineana si incetul cu incetul va disparea limba romana din biserici. La fel se intampla si in scoli, de la 90 de scoli, am ajuns la 67 si procesul continua. Avem nevoie ca cineva sa ne ia apararea si, daca nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista in fata politicii de deznationalizare”, a mai spus Tarateanu.

Si presedintele Asociatiei Nationale Culturale Basarabia a romanilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a sustinut ca, in timpul vizitei la Kiev din luna februarie, presedintele Klaus Iohannis nu a stat de vorba cu romanii de acolo.

”A fost dureros cand domnul presedinte Iohannis a fost la Kiev si nici nu a vrut macar sa ne salute in limba romana, am fost evitati, absolut nu s-a dorit sa se discute cu noi, de parca suntem contagiosi intr-un fel. Vreau sa transmit ca noi suntem contagiosi inca de romanism, altceva de la noi nu se poate lua, doar pozitivul, si de la romanii din Herta si din Cernauti, din Transcapatia sau din Bugeac”, a spus Anatol Popescu.

Citeste si:
De când vor putea merge românii în SUA fără vize. Anunțul oficial...
De când vor putea merge...

El a afirmat ca principala problema a romanilor din diaspora este pastrarea identitatii nationale. ”Suntem bogati, avem si Romania si Republica Moldova, dar in fapt nu ne baga nimeni in seama nici intr-un fel, nici in altul. De la Bucuresti ne asteptam la o pozitie unitara din partea autoritatilor, ne-am dori foarte mult sa avem acelasi tratament pe care il au romanii din Republica Moldova in relatia cu statul roman, sa avem aceleasi drepturi. In anii '40 am fost abandonati la gramada si macar acum sa fim tratati identic, nu prioritar. Nu au nicidecum sa fie romanii din Republica Moldova mai deosebiti decat noi, cei din sudul Basarabiei, suntem aceeasi, avem aceeasi limba ca si romaniidin regiunea Cernauti, vrem o institutionalizare cumsecade din partea statului roman”, a mai spus Anatol Popescu.

El a afirmat ca romanii vor o retea a Institutului Cultural Roman in Ucraina si ”un dialog cat mai consistent, atat diplomatic, economic, cultural”, astfel incat romanii sa se simta ”acasa in Ucraina” si sa aiba, totodata, contact permanent si cu tara mama, cu Bucuresti, Chisinau si Cernauti. ”Fara contacte nu putem sa ne pastram identitatea acolo, in sudul Basarabiei. La ora actuala dialogul este foarte slab”, a conchis Anatol Popescu.

Vicepresedintele Comiterului Romanilor din Serbia, Stefan Mihailov, care ii reprezinta pe romanii din Voivodina, a declarat ca ”este obligatia Romaniei” sa nu ii uite, pentru ca daca nu se va face nimic, vor fi ”pe calea pierzaniei”.

Prezent la dezbaterile de luni, presedintele Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni (CRP) din Senatul Romaniei, Marcel-Dumitru Bujor, a remarcat, in acest context, ca Romania poate fi considerata un model in ceea ce priveste tratarea minoritatilor nationale in cadrul Uniunii Europene, in vreme ce minoritatile romanesti din state precum Ucraina, Serbia, Ungaria sau Transnistria nu beneficiaza de drepturile pe care Romania le garanteaza minoritatilor sale.

”Spre deosebire de maghiari, care au atat deputati si senatori in Parlamentul Romaniei cat si invatamant in limba maghiara, romanii nu au parte de acelasi tratament in Ungaria. Aici, de altfel, minoritatea romana este asimilata poporului ungur. In Ucraina, traditiile romanesti, limba si dreptul la invatamant in limba romana nu sunt respecate, iar in Serbia, situatia asa-numitilor vlahi este complicata. In Voivodina, o regiune formata din mai multe minoritati si candva autonoma din punct de vedere cultural, romanii nu au posibilitatea sa isi prezerve limba si cultura”, a explicat senatorul Bujor.

El a vorbit si despre o alta problema ”stringenta” a romanilor de peste hotare - relatia cu institutiile administratiei publice din strainatate, sunand ca romanii ”sunt tratati inechitabil si nu ca cetateni egali in drepturi cu cei din tara de adoptie, o discriminare care nu este permisa si nu ar trebui sa existe, mai ales in interiorul UE”.

Senatorul a precizat ca bugetul alocat de statul roman sustinerii proiectelor comunitatilor romanesti din afara granitelor tarii ”este oarecum insuficient pentru nevoile comunitatilor romanesti”.

Si deputatul PSD Angel Tilvar, ministru delegat al Romanilor de Pretutindeni, a transmis un mesaj participantilor la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului (Harghita), sustinand ca intelege ”sacrificiile pe care le fac adesea romanii de peste hotare pentru a-si putea manifesta identitatea”.

”La frontierele UE si NATO exista comunitati de romani care s-au aflat, in ultimele decenii, in situatii complicate, cand accesul la invatamantul in limba materna sau exprimarea credintei au cunoscut obstacole si ingradiri. In Serbia si Ucraina, romanii au demonstat ca sunt deja cetateni europeni in avans”, a mentionat el.

La randul sau, presedintele executiv al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a criticat lipsa inaltilor demnitari ai statului roman de la lucrarile Universitatii Romanilor de Pretutindeni. ”Probabil sunt in vacanta. Liderii comunitatilor romanesti nu sunt in vacanta, ei lucreaza pentru ca au de aparat identitatea acolo de unde sunt ei, identitatea a sute de mii de romani”, a spus Eugen Popescu.

Lipsa acestora este, in opinia sa, o dovada a faptului ca ”sunt complet rupti de realitatea dramatica” a comunitatilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani, ca ”nu inteleg miza unor comunitati romanesti legate de statul roman” si ”nu au niciun fel de viziune cu privire la potentialul unor relatii cat mai apropiate dintre autoritatile statului roman si aceste comunitati”, iar acest lucru se intampla in momentul in care ”alte state vecine si membre UE mizeaza pe relatiile privilegiate si pe intarirea comunitatilor lor minoritare din Romania”.

La dezbaterile de luni de la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului a participat si prefectul judetului Harghita, Jean-Andrei Andrei, scrie MEDIAFAX.

Lucrarile celei de-a XII-a editii a Universitatii de vara ”Romania si romanii de la frontiera Uniunii Europene si NATO”de la Izvoru Muresului au fost deschise de episcopal ortodox al Covasnei si Harghitei, PS Andrei Moldovan, care a vorbit despre lipsa preocuparii autoritatilor centrale si a unei politici de aparare a intereselor romanilor care traiesc in minoritate in cele doua judete.

El a subliniat ca unul dintre cele mai importante aspecte este ”regresia demografica a romanilor din zona, care are un efect negativ de domino asupra bunastarii societatii romanesti in general”.

”Tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potentialului economic real al regiunii. Trebuie sa subliniem ca este o acuta nevoie de oameni de afaceri care sa investeasca in zona, sa creeze locuri de munca, pentru ca lipsa lor afecteaza nivelul de trai al tuturor locuitorilor, indiferent de etnie. Facem apel conducerilor tuturor institutiilor centrale de educatie, cultura, economice sa inteleaga si rezolve problemele cetatenilor romani din sud-estul Transilvaniei pentru a putea, ulterior, fructifica intregul potenatial al acestui areal in interesul Romaniei”, a spus PS Andrei Moldovan.

La Universitatea de Vara participa 80 de lideri de asociatii romanesti, personalitati marcante din comunitatile romanesti din vecinatatea Romaniei si diaspora. Marti, la dezbateri este asteptat sa participe si fostul presedinte Traian Basescu.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.