O buzoianca a implinit, sambata, 100 de ani, femeia spunand ca succesul longevitatii sale este ca ”nu a pus in gura strop de alcool”, dar si ”mersul pe jos, care face piciorul frumos”, ea adaugand ca a pierdut demult numarul nepotilor si stranepotilor, dar ca stie ca are doi stra-stranepoti.

Angelica Dragna, din satul buzoian Niscov, comuna Vernesti, a implinit, sambata, 100 de ani. Centenara a povestit ca a ajuns la aceasta varsta, in conditiile in care sotul sau s-a stins in urma cu 30 de ani, intrucat nu s-a abatut niciodata de la principiul sau de a nu consuma niciodata alcool, indiferent de ocazie, chiar daca toata viata a muncit din greu si a mancat ce a apucat. Femeia a adaugat ca miscarea si munca au ajutat-o sa traiasca 100 de ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Am dus-o cat am fost tanara si bine si rau si as munci si acum, ca am inima de muncit, dar nu mai am putere. Sunt invatata de la parinti sa fac treaba, dar nu mai pot la 100 de ani. Am muncit ani de zile cu cobilita in spate si, cu toate astea, am ajuns la 100 de ani. Am mancat mai mult rau decat bine, pentru ca traiam cu zeama de varza si mamaliga. Cred ca am apucat varsta asta pentru ca nu am baut. Nu mi-a placut deloc bautura si poate de asta am ajuns la etatea asta. E bine ca traiesc, ca am prins vremurile astea, dar sunt multe suferinte”, a declarat Angelica Dragnea.

Buzoianca a avut patru copii, insa doar trei mai traiesc. Ea spune ca a pierdut demult numarul nepotilor si stranepotilor, dar se mandreste ca a ajuns sa aiba doi stra-stranepoti.

"Dupa razboi, la vreo trei ani, fost o seceta mare. Mi-am luat copiii si am plecat la un inginer la Bucuresti, unde am fost servitoare cativa ani fara sa fiu platita. Fiind cu trei copii dupa mine ne tinea omul cu casa si masa si nu mai putea sa imi dea si bani. Apoi, a venit barbatul si m-a luat acasa. Mergeam pe jos de la Niscov pana la Buzau, vreo zece kilometri, cu cobilita in spate, vindeam fructe, iar cu banii castigati luam carne si peste de la Buzau. Veneam apoi pe jos acasa, cu cobilita in spate, sa aduc mancare la copii. Vorba ceea: mersul pe jos, face piciorul frumos. Dar e si sanatos”, a mai spus centenara.

La 100 de ani, batrana este mahnita doar ca nu mai poate munci ca pe vremuri si ca depinde de copiii ei. Femeia locuieste, de altfel, in casa cu una dintre fiice si cu ginerele ei care o ajuta si o sustin la batranete.

Citeste si:
Ce diferență de vârstă este între Pepe și soția sa. Ce spune...
Ce diferență de vârstă este...

”Acum traiesc mai bine ca nu ma mai supara nimeni, copiii imi aduc lemne, din pensia de 460 de lei imi cumpar ceea ce imi trebuie si pot spune ca este bine doar ca nu mai am putere de munca”, a mai declarat Angelica Dragna.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.