Gabi Luncă, una dintre cele mai cunoscute figuri ale muzicii populare românești, s-a născut pe 16 octombrie 1938 în comuna Vărbilău, județul Prahova. Cu o carieră ce a strălucit timp de peste cinci decenii, Luncă a devenit un simbol al muzicii lăutărești și folclorice, lăsând o amprentă de neșters asupra culturii românești.

Primii pași în muzică și debutul profesional

Gabi Luncă a început să cânte alături de tatăl său încă din anul 1951. De la vârsta de 17 ani, a fost angajată la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploiești, unde și-a început călătoria profesională. Încă din acea perioadă, artista și-a conturat clar genul muzical, definind muzica orășenească lăutărească ca fiind stilul său de bază. În 1955, a început colaborarea cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai din Ploiești, sub conducerea acordeonistului Sile Ungureanu, consolidându-și astfel reputația.

Debutul discografic și colaborările timpurii

În 1955, Gabi Luncă a înregistrat prima dată la Radiodifuziunea Română, debutând cu melodia „Pe deasupra casei mele”, acompaniată de Orchestra de muzică populară Radio, dirijată de Victor Predescu. Apoi, în 1959, a fost invitată de Ionel Budișteanu să înregistreze primele sale piese la Electrecord, inclusiv „Am un pom în bătătură” și „M-am jurat că nu mai beau”. Colaborările sale din acea perioadă au inclus lucrări cu Orchestra „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii din Ploiești, dirijată de George Botez, și cu importanți șefi de orchestră precum Nicu Stănescu, Zisu Georgescu și Florian Economu.

Căsătorie și colaborări ulterioare

În 1964, Gabi Luncă s-a căsătorit cu acordeonistul Ion Onoriu, alături de care a început să înregistreze din 1970. Între 1965 și 1972, a lansat un EP și un LP cu frații Gore, și două LP-uri cu orchestra condusă de Constantin Mirea. Această perioadă a fost marcată de colaborări cu instrumentiști de prestigiu precum Nicolae Florian, Nicolae Vișan, Nicolae Crăciunescu și Marcel Budală. Din 1973, aproape toate înregistrările sale au fost realizate alături de formația lui Ion Onoriu, care s-a extins ulterior cu clarinetistul Mieluță Bibescu, trompetistul Costel Vasilescu și țambalistul Toni Iordache.

Turnee internaționale și realizări deosebite

În 1980, Gabi Luncă a avut primul său concert în străinătate, în Israel, urmat de turnee semnificative în Berlin (1982) și New York (1983). În 1982, a fost invitată de președintele Nicolae Ceaușescu să cânte pentru membrii guvernului aflați în vacanță la Comorova. În 1990, a organizat împreună cu Ion Onoriu cel mai mare concert de muzică lăutărească urbană (mahala) din istoria României, pe stadionul Dinamo.

Retragerea și activitatea misionară

Începând cu 1992, Gabi Luncă și Ion Onoriu s-au dedicat exclusiv muzicii religioase, cântând la adunări religioase, evanghelizări și emisiuni Radio-TV creștine. Deși au refuzat să mai interpreteze melodiile care i-au făcut celebri, muzica lor lăutărească a continuat să apară pe CD-uri, TV și internet. Casa de discuri Electrecord a solicitat-o pentru noi înregistrări, subliniind popularitatea continuă a lucrărilor sale.

În ultimii aproape 30 de ani, Gabi Luncă a fost implicată activ în activități misionare, cântând pentru deținuți, orfelinate și cămine de bătrâni. A fost mereu în căutare de sponsori pentru a ajuta aceste instituții și pentru a sprijini pe cei în nevoie.

Tragicul sfârșit și moștenirea

Gabi Luncă a decedat pe 2 aprilie 2021, la Spitalul Județean Ilfov, răpusă de COVID-19. Fiica sa, Rebeca Onoriu, a anunțat vestea tragică pe pagina sa de Facebook, exprimându-și durerea și aducând un omagiu mamei sale. Într-un mesaj emoționant, Rebeca Onoriu a scris: „După 23 ani, din nou împreună! Cântă împreună Celui pe care L-au iubit și L-au slujit o viață întreagă! O să ne revedem…” a scris Rebeca Onoriu, în dreptul unei fotografii în care sunt Gabi Luncă și acordeonistul Ion Onoriu, soțul lui Gabi Luncă, care a murit în 1998, a fost o rememorare a legăturii lor puternice și a impactului său asupra carierei sale.

Gabi Luncă va fi amintită nu doar pentru contribuțiile sale remarcabile la muzica lăutărească și populară, ci și pentru angajamentul său față de comunitate și spiritualitate. Moștenirea sa artistică continuă să inspire și să emoționeze, iar muzica sa va rămâne un patrimoniu de neprețuit în cultura română.


Despre autor:


Ultima actualizare: 17 Septembrie 2024 - 11 : 09

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.