Măsuri anti-COVID-19 au fost reintroduse în Europa, de frica unui nou val epidemiologic

Europa reintroduce măsuri anti-COVID-19, de frica unui nou val epidemiologic

Franța nu este singura țară europeană care reintroduce măsurile de protecție. În Portugalia, masca este obligatorie în toate mijloacele de transport în comun. La începutul lunii în curs, acolo s-au înregistrat 30.000 de infectări pe zi. Și Italia a decis să mențină o măsură asemănătoare, dar nu impune purtarea măștii și în avioane.

În Spania, măștile sunt necesare în toate spațiile sanitare, chiar și în farmacii și în mijloacele de transport în comun. În Grecia, cine nu poartă mască de protecție în spațiile aglomerate, primește o amendă de 300 de euro.

Și Israelul se confruntă cu o creștere a numărului de infectări. Doctorul Nadav Sorek, directorul laboratorului de boli infecțioase de la Spitalul Samson Assuta Ashdod, a declarat luni că 25% dintre testele antigene pentru coronavirus au fost acum pozitive, comparativ cu 10% luna trecută.

„Semnificația este dublă și îngrijorătoare în lumina creșterii numărului de teste”, a spus el.

„Dacă criteriul pentru a fi într-un alt val de COVID este o creștere extremă a numărului de teste pozitive, atunci suntem în mijlocul unui val. În ultimele săptămâni, am asistat la o creștere a testelor pozitive din numărul total de teste pentru detectarea și identificarea corona, iar dacă ținem cont că numărul de teste a crescut în același timp, atunci realitatea este și mai complexă”, a mai spus el.

„Ambuscada” subvariantelor BA.4 și BA.5

Acest nou val se explică, potrivit oamenilor de știință, și prin răspândirea a două noi subvariante de Omicron: BA.4 și BA.5. În Franţa, potrivit celui mai recent buletin publicat de Santé Publique France, o înlocuire progresivă a subvariantei BA.2 a fost observată de mai multe săptămâni, odată cu înmulţirea infectărilor provocate de subvariantele BA.5 (41%) şi BA.4 (6%) în săptămâna 13-19 iunie.

Citeste si:

Secretele kurtos kalacs: Istorie și legături surprinzătoare cu Europa

Aceste subvariante se propagă cu atât mai repede cu cât ele par să beneficieze de un dublu avantaj de contagiozitate şi de o „evadare” imunitară, adică deţin o mare capacitate de a evita răspunsul imunitar.

La fel s-a întâmplat şi în cazul subvariantei de Omicron BA.1, care era mult mai capabilă decât Delta să infecteze persoane vaccinate sau care au trecut deja prin boală.

Trecerea prin boală ar putea să nu însemne nimic

Specialiștii au crezut multă vreme că trecerea prin boală poate ține locul unei protecții, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp. Odată cu răspândirea subvariantelor din familia Omicron, se pare că trecerea prin boală nu mai înseamnă aproape nimic, prin prisma riscului de infectare, au arătat autorii unui studiu realizat de Imperial College din Londra şi publicat la jumătatea lunii iunie în revista Science.

Citeste si:

Destinații de schi din Europa care îți vor salva bugetul

Cercetătorii au analizat eșantioane de sânge prelevate de la peste 700 de angajați medicali din Regatul Unit. Toți oamenii au primit trei doze de vaccin anti COVID-19 și au fost infectați cu tulpina originală a virusului sau cu variante ale acestuia.

Rezultatele lor au subliniat că persoanele contaminate în trecut cu Omicron au prezentat o bună reacţie imunitară împotriva tulpinii originale de coronavirus şi a primelor sale variante, dar o reacţie slabă împotriva variantei Omicron în sine. Așadar, pentru o vreme, se credea că infectarea cu Omicron putea fi „aproape benefică, un fel de rapel natural”, a declarat Rosemary Boyton, coautoare a studiului britanic.

„Am descoperit însă că acea infectare stimulează slab imunitatea împotriva Omicron sau chiar deloc în anumite cazuri. Acest fenomen, alături de declinul imunitar la câteva luni după vaccinare, pot să explice creşterea masivă pe care o constatăm în privinţa noilor cazuri de infectare, multe persoane fiind reinfectate la intervale scurte", a adăugat ea.

Citeste si:

Decizia șocantă a Schaeffler: 4.700 de angajați trimiși acasă

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe