5 moduri de reciclare care îți fac viața mai ușoară

5 moduri de reciclare care îți fac viața mai ușoară

În ultimii ani, protejarea mediului înconjurător a devenit un aspect de interes pentru cei mai mulți dintre noi. Am început să fim mai atenți cu natura și tocmai de aceea au apărut tot mai multe soluții de reciclare. De altfel, dacă nu ne-am preocupa și de acest „element”, ne-ar fi rău.

Specialiști din întreaga lume au avertizat, de-a lungul timpului, că trebuie să luăm măsuri pentru ca planeta să rămână un loc prielnic pentru toate viețuitoarele. Din fericire, există lucruri pe care le putem face pentru a ne păstra pământul în viață.

Deși pare dificil, la prima vedere, reciclarea e o acțiune simplă, dacă ai câteva metode care să îți fie la îndemână. Iată 5 moduri de reciclare care îți fac viața mai ușoară, fiind potrivite pentru fiecare casă.

1. Colectare selectivă

Printre cele mai întâlnite soluții de reciclare potrivite pentru fiecare locuință se numără sortarea deșeurilor, fiind o acțiune la îndemâna oricui. Ai nevoie de un coș compartimentat sau patru coșuri cu ajutorul cărora poți sorta plasticul/metalul, resturile reziduale, sticla și hârtia/cartonul. Procesul este important dat fiind că mai târziu poți recicla totul mult mai repede și, deci, și ușor, în special dacă în zona în care lăcuiești se colectează selectiv deșeurile.

2. Refolosește sticla

În ultimii ani, tot mai mulți producători au început să utilizeze recipiente din sticlă pentru băuturi, fie lapte sau sucuri. Nu arunca aceste suporturi după folosirea conținutului, ci aplică metoda văzută la mame sau bunici și refolosește-le pentru alte produse preparate de tine, în casă.

Citeste si:

Cum să îți îmbunătățești casa prin soluții sustenabile

3. Renunță la plastic

Este la îndemână să folosești produse de unică folosință din plastic, nefiind nevoie să le speli ulterior. Totuși, acest obicei pe care l-am dezvoltat în ultimele decenii a dus la poluarea mediului, așa că e bine să reconsiderăm situația. În plus, în ajutor ne-au venit și afaceriștii, care au introdus pe piață tacămuri sau obiecte de unică folosință din materiale reciclabile, cum ar fi bambus.

4. Reciclează prin proiecte DIY

Cu siguranță, te-ai găsit în situația de a arunca multe obiecte pentru care ai fi putut găsi un loc sau o întrebuințare. Pentru a nu mai face risipă, poți găsi pe internet o mulțime de idei de a readuce la viață ceva vechi sau poate consumat. De pildă, poți transforma foarte ușor o sticlă într-o vază, pe care să lipești decorațiunile favorite sau pe care să o colorezi în nuanțele preferate. Tot cu ajutorul unei sticle și al unei ghirlande luminoase poți crea rapid un decor pentru mesele din serile festive.

Citeste si:

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR),...

5. Prepară compost acasă

Pentru a face un compost acasă vei ave nevoie de un recipient special sau de o găleată cu capac închisă la culoare. Cel mai bine este să îl depozitezi într-un spațiu aerisit, cum ar fi pe balcon sau pe terasă. Vei avea nevoie de pământ și poți folosi deșeurile menajere bogate în azot, coji de ouă sau resturi de legume și fructe. Găsești multe sfaturi despre modul în care poți obține compost acasă și îți poți da seama că este gata când s-a transformat în mod omogen în pământ.

Reciclarea, în funcție de materiale

Reciclarea hârtiei și reciclarea cartonului

Reciclarea hârtiei și a cartonului cuprinde următoarele etape:

• mărunțirea hârtiei/cartonului;
• topirea hârtiei/cartonului într-un amestec format din apă și diverse substanțe chimice, pentru a separa fibrele de celuloză;
• curățarea amestecului de diferite resturi (precum capsele metalice);
• mixtura de pulpă rezultată este formată din 1% fibră și 99% apă și este apoi întinsă pentru a forma o peliculă și presată pentru a elimina mare parte din apă;
• trecerea peliculei de hârtie prin role de uscare și de subțiere până se ajunge la consistența dorită;
• rularea hârtiei/cartonului în suluri și transporarea la tipografii, producători de ambalaje.

Reciclarea plasticului

Procesul de reciclare a plasticului implică:

Citeste si:

Managementul deșeurilor: Sistemul Garanție-Returnare și taxa pe...

• spălarea și eliminarea impurităților (etichete și capace) și a contaminanților;
• măcinarea materialului;
• tocarea materialului;
• din nou, spălarea materialului;
• uscarea materialului;
• prelucrarea materialului în fulgi – materia primă pentru fibre textile sau alte ambalaje din PET sau alte tipuri de plastic.

Reciclarea sticlei

Procesul de reciclare a sticlei constă în:

• spălarea sticlei;
• sortarea obiectelor după culoare;
• zdrobirea sticlei;
• măcinarea sticlei;
• eliminarea impurităților (etichete, hârtie, metal);
• topirea sticlei;
• transformarea sticlei în granule de diverse dimensiuni – materia primă pentru diversele utilizări ale sticlei reciclate.

Reciclarea metalelor și reciclarea aluminiului:

Metalele se împart în două grupe: metale neferoase (aluminiu, cupru, zinc etc.) și metale feroase (oțel/inox/fier). La centrele specializate se face o sortare mecanică a deșeurilor din metal, prin folosirea unui electromagnet pentru separarea metalelor feroase de cele neferoase. Mai apoi, acestea sunt spălate, topite, turnate în role, folie, lingou sau sul, ulterior fiind transformate în obiecte noi. Aluminiul este cel care poate fi reciclat 100% și revalorificat la infinit.

Citeste si:

Modificări importante la Legea privind regimul deșeurilor. Daniela...

Reciclarea în România - norme

Reciclarea de produse IT și electronice

Ca țară membră a Uniunii Europene, România are obligația asumată de a colecta și recicla anual 80.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice - 4 kilograme DEEE pe locuitor. Din anul 2007 încoace, au fost organizate acțiunile de colectare organizată „Compania națională de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice”, cunoscută și ca „Marea Debarasare”, inițiată de Ministerul Mediului. Cea mai mare fabrică de reciclare a echipamentelor IT și electrocasnice din țara noastră este deținută de GreenWEEE și se află la Frasinu, lângă Buzău. Aceasta are o capacitate de reciclare de 50.000 de tone de deșeuri electrice și electronice (DEEE) pe an.

Reciclarea de metal

În anul 2007, piața de fier vechi din România era estimată la peste un miliard de euro anual, iar cei mai importanți jucători de pe piața locală de fier vechi sunt grupurile Remat Călărași, Remat Brașov, Romrecycling și Rematinvest. Din punct de vedere al avantajelor reciclării fierului, o tonă de fier vechi înlocuiește trei zone de minereu de fier și aproape o tonă minereu de cărbune.

Reciclarea becurilor

La noi există organizația nonprofit Recolamp care se ocupă gratuit de colectarea becurilor arse, având diferite puncte de colectare prin țară. În fiecare an, compania strânge între 150 și 200 de tone de becuri, iar marea majoritate a materialului colectat este trimisă în Germania, unde există o instalație de reciclare care desparte pulberea fluorescentă de restul materialelor. O mică parte din material este trimisă la Târgu Mureș. Este vorba îndeosebi despre becurile de iluminat stradal.

Cauzele gradului scăzut de reciclare

Gabriela Iordan, specialist în comunicare în cadrul programului „Recicleta“ ViitorPlus, spune că principalele motive pentru care stăm atât de prost la reciclare sunt: lipsa unei infrastructuri clare de colectare separată de proximitate, lipsa unor campanii naţionale de informare şi educare pentru populaţie, lipsa unui mecanism de tipul „Plăteşte cât arunci“ şi neaplicarea amenzilor pentru aruncarea deşeurilor amestecate la tobogane sau în aceeaşi pubelă.

„În primul rând, o infrastructură corectă presupune colectarea la baza fiecărei clădiri pe minimum 5 fracţii separate – hârtie-carton, plastic-metal, sticlă, vegetal compostabil şi rezidual nereciclabil/necompostabil. Recipientele trebuie îngrădite şi supravegheate cu camera de luat vederi, iar accesul cetăţeanului care locuieşte în clădire să se facă pe bază de cartelă/cheie.

Pentru o colectare corectă şi eficientă este imperios necesară închiderea toboganelor de pe etaje. Acestea încurajează aruncarea gunoiului la grămadă, amestecat şi voluminos, înfundă tubulatura, favorizează costuri ridicate de reparare şi întreţinere şi neplăceri precum invazii de gândaci, rozătoare, mizerie, mirosuri“, a explicat Gabriela Iordan, pentru Adevărul.

Mafia importurilor ilegale de gunoaie

În ultimii ani, traficul ilegal de gunoaie a crescut îngrijorător în România. Cu pretextul reciclării, tone de deșeuri intră în țară și ajung să fie depozitate pe câmpuri sau arse în fabrici de ciment.

În anul 2019, reporterii BBC au aflat că firmele de reciclare din România, care se ocupă cu reprocesarea resturilor din țara noastră riscă să rămână fără activitate, din cauza lipsei de materi primă, motiv pentru care improtă deșeuri selectate din țări europene.

Contactat de BBC, Constantin Damov, directorul unei firme de reciclare, a spus că doar 50 la sută din capacitate este acoperită cu materiale locale, în timp ce celelalte 50 de procente sunt completate cu materiale din exteriorul ţării. „Industria de reciclare din România depinde de gunoaiele străine, pentru că la noi nu există colectare selectivă“, a declarat acesta.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe