Mai mulţi parlamentari PSD propun, într-o iniţiativă legislativă depusă la Parlament, incriminarea consumului de droguri şi etnobotanice şi în cazul minorilor şi creşterea pedepselor pentru vânzarea sau distribuţia de droguri minorilor. Iată ce prevede proiectul.

PSD propune creșterea pedepselor pentru vânzarea de droguri minorilor; incriminarea consumului și în cazul minorilor

Propunerea legislativă, semnată de 60 de deputaţi şi senatori PSD, modifică şi completează Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare şi Legea 143/ 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Proiectul prevede măsuri educative neprivative de libertate, conform art. 114 al. 1 și art. 115 al. 1 din Codul Penal, pentru minorii cu vârsta între 14 și 18 ani care fac pentru prima dată infracțiuni de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deţinere ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept.

În cazul minorilor care săvârșesc în mod repetat aceste infracțiuni se aplică art. 114 alin. 2 Cod Penal și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 1 an ori cu amendă.

Aceleași pedepse se aplică minorilor și dacă este vorba despre infracțiuni de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare ori deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept.

Ce mai prevede proiectul?

Acesta prevede şi modificarea Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în sensul că lista cu toate substanţele psihoactive va fi actualizată la un interval de 3 luni de la formularea propunerii de modificare. Ministrul de resort înaintează propunerea de modificare a tabelelor de îndată ce primeşte comunicarea organismelor internaţionale abilitate, respectiv de îndată ce primeşte documentaţiile tehnice emise de organele competente în materie pe care se fundamentează măsura, mai stabileşte proiectul de act normativ.

Citeste si:
Asociația Montană Carpați lansează proiectul "Plasticul apă nu se...
Asociația Montană Carpați...

Totodată, proiectul mai introduce definițiile pentru substanța psihoactivă nouă și pentru preparat. În acest sens, substanța prihoactivă nouă reprezintă o substanță în formă pură ori într-un preparat, care nu face obiectul Convenției unice a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, şi nici al Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra substanţelor psihotrope din 1971, dar poate prezenta riscuri pentru sănătate sau pentru societate similare cu cele prezentate de substanţele cuprinse în convenţiile menţionate. Totodată, preparatul este un amestec care conţine una sau mai multe noi substanţe psihoactive.

De asemenea, actul normativ prevede introducerea unui nou text în Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte prihoactive.

Citeste si:
Gigi Becali, declarații total neașteptate despre situația lui...
Gigi Becali, declarații total...

Potrivit acestuia, „fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept, operaţiuni de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deţinere pentru consum propriu, ori alte operaţiuni privind circulaţia cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă".

„Deşi comerţul nu mai este nici pe departe legal, etnobotanicele continuă să circule masiv pe piaţa neagră, iar grupările mari împotriva cărora s-a acţionat au fost înlocuite de alţi dealeri, care nu ţin cont de riscurile penale, având în vedere sumele mari de bani pe care le câştigă.

Citeste si:
Minorii cu vârsta de peste 16 ani pot călători în afara țării fără...
Minorii cu vârsta de peste 16...

Modificările legislative realizate până în prezent nu au dus, din păcate, la stoparea comerţului cu aceste droguri, ci doar la o reorientare a dealerilor, de găsirea de noi metode de a continua afacerea", susţin iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

14% dintre elevi și studenți au consumat droguri, în 2019, cel puțin o dată în viață

De asemenea, aceştia consideră că, „dacă nu se intervine din punct de vedere legislativ cu acţiuni de conştientizare, prevenţie, sancţionare şi pedepsire cu închisoarea inclusiv a consumului propriu sau pentru alte persoane a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, atunci va prolifera în continuare traficul şi consumul substanţelor denumite generic etnobotanice".

Citeste si:
Ministerul Educației propune pedepse inspirate din comunism: elevi...
Ministerul Educației propune...

Statisticile arată că 14% dintre elevi şi studenţi au declarat în 2019 că au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă, 10% dintre elevi şi studenţi au spus că au consumat droguri cel puţin o dată în ultimul an, iar 7% dintre elevi şi studenţi au susţinut că au consumat droguri cel puţin o dată în ultima lună.

„Suplimentar de modificarea cadrului legal în acest domeniu este nevoie de acţiuni concrete şi permanente de informare pentru conştientizarea pericolului generat de consumul de droguri şi etnobotanice pentru a ajuta la salvarea vieţilor celor din jurul nostru.

(...) Trebuie să dăm un mesaj ferm de combatere a traficului şi vânzărilor de droguri, precum şi cu scopul de a oferi tratament gratuit celor care sunt dependenţi de aceste substanţe extrem de dăunătoare sănătăţii", mai arată iniţiatorii.


Despre autor:

Alexandra Chivu
Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.
Mai multe

Ultima actualizare: 18 Noiembrie 2022 - 01 : 11

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.