Guvernul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, sa se aplice institutiilor financiar-bancare o taxa denumita ''taxa pe lacomie", in cazul in care ratele ROBOR la 3 si 6 luni depasesc o anumita valoare, impactul acestei masuri putand ajunge la trei miliarde de lei, a anuntat marti, la Palatul Victoria, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici.

"Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 sa se aplice o taxa pe activele institutiilor financiar-bancare, denumita taxa pe lacomie, pentru ca este cea mai buna expresie pentru ceea ce se intampla azi in Romania, care se aplica institutiilor in cazul in care ratele ROBOR la 3 luni si 6 luni depasesc o anumita valoare procentuala. Taxa se stabileste pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 si la 6 luni, atunci cand este depasita valoarea de 1,5%. Acesta este pragul pana la care nu se aplica o astfel de taxa", a explicat Teodorovici, precizand ca impactul acestei masuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, daca bancile decid ca ROBOR sa fie pana la plafonul de referinta, de 1,5%.

Astfel, conform datelor prezentate de ministrul Finantelor, pentru ROBOR la 3 si 6 luni intre 1,51 si 1,7% taxa va fi de 0,2%, pentru ROBOR intre 1,71 si 2,5% de 0,4%, ROBOR intre 2,51 si 3% de 0,6%, iar daca media trimestriala a ROBOR depaseste cu mai mult de 2% pragul de referinta taxa va fi de 0,9% si se majoreaza progresiv cu cate 0,3 puncte procentuale la fiecare depasire de 0,5%.

Taxa este menita sa protejeze interesele romanilor

Teodorovici a afirmat ca este pe deplin argumentat ca aceasta taxa sa fie numita "taxa pe lacomie", ea fiind menita sa protejeze interesele cetatenilor romani, si a subliniat ca bancile prefera sa cumpere titluri de stat.

"Este pe deplin argumentat daca denumim aceasta taxa ca taxa pe lacomie, pentru ca, daca ne uitam la zona bancara din Romania si pot da cateva elemente pentru a vedea de ce aceasta propunere este facuta de Guvern si este o propunere care sa protejeze romanul, pentru ca obligatia noastra ca si guvernanti este sa protejam interesele cetateanului din Romania. In Romania, expunerea pe titluri de stat in zona bancara este a doua cea mai mare din Uniunea Europeana. Deci, bancile prefera in cele mai multe cazuri sa vina catre stat, sa cumpere titluri de stat, sa-si plaseze banii intr-un mod sigur, in loc sa finanteze economia reala", a spus seful MFP, potrivit Agerpres.

Creditele neperformante se muta catre firme din grup si apoi sunt vandute la pret mult mai mare decat cel platit pentru ele

"Stim foarte bine nivelul creditelor neperformante, cheltuieli care sunt deductibile, in conditiile in care vanzarea acestor credite neperformante se face de multe ori catre firme din grup, care mai departe vand aceste credite neperformante catre firme la un pret, culmea, mai mare decat cel pe care ele le-au platit pentru aceste credite neperformante. De asemenea, aud mereu ca bancile sunt parteneri de incredere, loiali pentru economie. Bun, eu am sa cred acest lucru doar atunci cand se intelege ca ambii parteneri trebuie sa castige, adica si cel care finanteaza, adica banca, dar si cel care primeste finantarea. Pe de-o parte, persoana juridica, adica firmele din Romania, care din pacate platesc costuri mult mai mari fata de alti oameni de afaceri, fata de alte companii din alte state, invocandu-se - ori de cate ori un astfel de subiect este ridicat - riscul de tara, si aici am tot discutat, este greu ca cineva sa-l argumenteze intr-un mod si pertinent si credibil. De asemenea, persoana fizica, stim foarte bine, diferente foarte mari intre dobanda, sa spun asa, media, nu stiu, la depozitele bancare, care sunt undeva la 2%, aproximativ, si media imprumuturilor pe care le dau bancile, undeva la 8%. Va dati seama ce diferenta este, care, la fel, reprezinta pentru banci un profit. Nu spune nimeni ca nu este legal, dar totusi putem si noi ca Guvern sa aplicam anumite masuri", a comentat Teodorovici.
Citeste si:
Bacșișul va fi impozitat cu 10% începând din 2023
Bacșișul va fi impozitat cu...

Acesta a semnalat ca, pe fondul cresterii ROBOR, diferenta dintre dobanda la credite si cea a depozitelor populatiei este de 6,8%, fiind cea mai mare din ultimii patru ani.

"Repet, sunt foarte multe astfel de argumente care justifica o astfel de masura si, totusi, sa stiti ca aceste masuri reprezinta efectul unui comportament incorect pe diferite zone, fie energie, cum spuneam mai devreme, gaze, fie sistemul bancar, fie in alte zone, un comportament incorect fata de economia acestei tari. Noi incercam, ca si Guvern, sa aplicam fel de fel de masuri, fel de fel de scheme de finantare, de sprijin pentru zona economica, dar trebuie sa fim doi cel putin ca si parteneri, adica, pe de o parte statul, pe de o parte finantatorul, sistemul bancar si, desigur, mediul privat, care, pe baza unui astfel de mecanism de finantare, isi poate desfasura in Romania activitati care sa duca la o crestere economica. Si pot sa va mai anunt ca mai urmeaza si alte masuri la care la Ministerul de Finante se lucreaza astazi", a conchis ministrul Finantelor.

Citeste si:
Taxa de raft și adaosul comercial, rediscutate de Guvern....
Taxa de raft și adaosul...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.