Deputat PNL: Deteriorarea structurii bugetare produce vulnerabilitati severe in timp

„Constatam deteriorarea structurii bugetare, care produce vulnerabilitati severe in timp, mai ales prin cresterea ponderii cheltuielilor permanente in veniturile fiscale, peste nivelurile de dinaintea crizei din 2009”, este de parere Marilen Pirtea, deputat PNL, vicepresedinte al Camerei Deputatilor. Cheltuielile salariale au ajuns la 6,7% din PIB la sfarsitul primelor 9 luni din 2018, in timp ce ponderea acestora in total buget tinde spre 30%, tendinte care se vor accentua in ultimul trimestru al anului 2018, subliniaza acesta.

„Puseele populiste ale guvernarii se regasesc in deciziile despre care politicienii puterii nu vorbesc, decizii ce produc insa consecinte negative in lant. Guvernantii vorbesc permanent despre bunastarea romanilor bugetari, sprijinita prin cresteri salariale succesive, dar uita intentionat sa recunoasca faptul ca aceste cresteri salariale sunt imediat urmate de inflatie, deficit comercial, scumpirea creditarii si cresterea pretului energiei. In fapt, bunastarea generala are o tendinta real negativa, ca efect final al acestei politici economice”, arata Vicepresedintele Camerei Deputatilor, deputatul liberal Marilen Pirtea.

Aparatul fiscal este nereformat si colecteaza tot mai ineficient, adauga Marilen Pirtea: „Desi economia creste in continuare, ponderea veniturilor din TVA este pe un trend descrescator, incepand din 2015, ceea ce indica performante reduse in colectarea veniturilor. Romania este pe ultimul loc in UE ca pondere a veniturilor fiscale in PIB (26%, fata de media UE de 40%), o dovada vie a unui comportament neglijent, prin care Ministerul Finantelor doar mimeaza interesul pentru sanatatea economiei”.

Din perspectiva incetinirii economice pe care o estimeaza atat FMI, cat si Comisia Europeana, executivul trebuie sa realizeze cu prioritate investitii publice si sa se preocupe cu maxima seriozitate, nu doar la nivel declarativ, de atragerea fondurilor europene, sustine Pirtea: „Incetinirea constructiilor si a sectorului imobiliar sunt primele semne ca ne asteapta intrarea intr-o toamna economica arida, care poate fi evitata doar prin masuri concrete pentru a se culege roadele cresterilor puternice avute pana in prezent si a avea o iarna linistita. Din pacate, observam o lipsa totala de proiecte a actualului executiv si, in lipsa lor, prelungirea agoniei data de lipsa infrastructurii si de exodul fortei de munca care afecteaza mediul de afaceri si investitiile.”

Doi factori deosebit de importanti mai sunt de adaugat pentru o interpretare completa a realitatii economice de azi. Primul se refera la decalajul tot mai mare dintre veniturile medii ale bugetarilor si cele ale angajatilor din mediul economic privat. In 2018, pe fondul cresterilor salariale accelerate din sectorul bugetar, acest decalaj s-a transformat intr-o foarfeca salariala ce se deschide tot mai mult intre sectorul bugetar si cel privat, intr-o maniera nesustenabila. Raspunsul la aceasta foarfeca salariala se va vedea in cat de mult o sa scada motivatia angajatilor din mediul economic privat, implicit exprimata in productivitate.

Citeste si:

Deputatul Aurel Bălășoiu a fost exclus din PSD. Ce acuzații grave i...

Al doilea factor se refera la investitii, cu o evolutie net descendenta, atat in privinta investitiilor publice, cat si a investitiilor straine atrase de Romania. Ponderea investitiilor publice in Produsul Intern Brut se afla la minime istorice si in 2018, fiind cea mai importanta caracteristica negativa a politicii economice populiste a guvernarii PSD-ALDE (ponderile acestor doi ani, de 3-4% din PIB, se situeaza la jumatate fata de nivelul investitiilor publice din perioada revirimentului din anii 2008-2012). De fapt, structura constructiei bugetare a evoluat puternic catre cresterea ponderii cheltuielilor permanente, in defavoarea cheltuielilor de investitii, o tendinta ce compromite economia noastra pe termen lung.

Chiar inaintea vizitei tehnice a FMI la Guvernul Romaniei, unul dintre expertii Fondului amintea, acum cateva zile, faptul ca investitiile publice au ajuns la cel mai scazut nivel din ultimii 15 ani, ceea ce explica un paradox al evolutiilor economice actuale, in care cresterea economica puternica nu a contribuit totusi la imbunatatirea situatiei fiscale, mai ales in 2018.

Citeste si:

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar putea avea loc odată...

Fondurile atrase de catre guvernanti prin proiecte cu finantari UE sunt extrem de reduse, mai ales pentru proiectele structurale si de coeziune (fonduri structurale de 444 milioane de euro, fonduri de dezvoltare rurala de 710 milioane de euro, subventii agricole de 1,7 miliarde de euro, totalizand 2,8 miliarde euro). Dintre toate tipurile de finantari europene atrase, cea mai slaba performanta o inregistreaza capitolul absorbtiei de fonduri structurale. Din cele 22 miliarde de euro bugetate pentru Romania avand ca destinatie proiectele structurale si de coeziune, pentru planul european de sapte ani, au fost atrase pana acum doar 1,4 miliarde de euro, adica 6,5% din totalul sumei. Este o contraperformanta ingrijoratoare, mai ales ca au trecut deja cinci ani din cei sapte ai acestui exercitiu financiar european.

„Automatismul retoric al prim-ministrului si al celorlalti responsabili guvernamentali PSD-ALDE nu poate ascunde realitatile economice. Guvernantii evita tactic sa aminteasca de contraperformantele economice pentru care sunt responsabili, spunand mereu ca sanatatea economiei noastre este demonstrata prin cresterea economica permanenta, ceea ce este absolut fals, dupa cum se poate constata prin citirea si interpretarea celorlalti indicatori ai evolutiei economice. Inevitabil, decontul acestei abordari populiste urmeaza sa fie platit in curand, iar debutul crizei manifeste se va declansa poate chiar inainte de finalul lui 2018”, conchide deputatul Marilen Pirtea.

Citeste si:

PSD și PNL au decis bugetul României pe 2024. Educația va primi...

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe