Iohannis cere reexaminarea unei legi privind formarea profesionala, care modifica radical Legea educatiei

"Unele dintre interventiile legislative aduse prin legea transmisa la promulgare sunt (...) de natura sa creeze probleme in aplicare si sa afecteze calitatea invatamantului, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de catre Parlament", afirma Iohannis, in cererea de reexaminare a Legii de aprobare a OUG 96/2016.

Legea abroga articole din Legea educatiei referitoare la organizarea si functionarea invatamantului special si a invatamantului special integrat, urmand ca formele invatamantului special si special integrat, demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activitatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sa fie stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei Nationale. Presedintia considera ca aceasta solutie legislativa poate deveni un "pas inapoi" in ceea ce priveste integrarea acestor copii in sistemul educational de masa si poate "perpetua dificultatile lor in a accesa un invatamant de calitate".

Iohannis critica si dispozitiile care elimina posibilitatea Guvernului de a stabili prin HG numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati intr-un program de studii acreditat, fiind stabilit direct ca numarul de studenti raportat la numarul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1, scrie News.ro.

"Aceasta norma este arbitrara si necorelata cu capacitatea institutionala a universitatilor, putand afecta calitatea actului educational", se arata in cerere.

O alta modificare se refera la posibilitatea ca senatul universitar sa poata infiinta duble specializari pentru formarea initiala a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, prin alaturarea unor programe de studiu acreditate existente, iar Administratia Prezidentiala atrage atentia ca instituirea acestei reglementari, fara a se specifica daca aceste programe pot fi organizate pentru orice alaturare de domenii, sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicarii normei.

Citeste si:

Legile Educației în varianta Deca aduc schimbări la Evaluarea...

"Textul nu precizeaza nici conditiile de acces la acest tip de programe si nici modalitatea prin care se verifica daca programele s-au adresat cu adevarat grupului tinta, si anume viitoarele cadre didactice. In lipsa unei reglementari clare si a dezvoltarii metodologiilor subsecvente, aceasta prevedere poate conduce la situatii care sa limiteze optiunea de cariera a absolventilor acestor programe", se arata in cererea de reexaminare.

Noua lege reglementeaza si acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Se mentioneaza posibilitatea eliberarii diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru absolventii programelor corespunzatoare de studii.

"Consideram ca aceasta perspectiva legislativa cu privire la acordarea diplomelor este neclara sub aspectul ratiunilor ce justifica nevoia de reglementare si, totodata, nu este corelata cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la regimul diplomelor", se arata in cerere, precizandu-se si ca noile reglementari sunt incomplete, intrucat stabilesc diplome speciale doar pentru anumite specializari.

Citeste si:

Cultele religioase cer ca Religia să fie materie opțională la...

Presedintele Iohannis critica si noile prevederi cu privire la scolile doctorale. Noua lege instituie o optiune a legiuitorului pentru evaluarea la nivel de Institutie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), in detrimentul unei evaluari la nivel de program de studii doctorale sau de scoala doctorala. Cu toate acestea, referintele la aceste ultime doua niveluri de evaluare nu sunt eliminate din textul legii. Nu este insa clarificata ordinea in care cele trei tipuri de evaluari ar urma sa fie parcurse de catre initiatorii unor astfel de programe/structuri, modul in care ele se vor desfasura sau distributia responsabilitatilor pentru organizarea acestor evaluari.

"IOSUD este o structura care se suprapune uneori cu cea a unei universitati comprehensive, fiind constituita dintr-un numar variabil de scoli doctorale din diverse domenii de studiu. Evaluarea la nivel de IOSUD mareste considerabil autonomia universitatilor, dar prezinta probleme in cazul universitatilor cu o diversitate ridicata a domeniilor in care functioneaza scolile doctorale, intrucat scade nivelul de control al calitatii ce poate fi asigurat prin acest tip de evaluare", se arata in cerere.

Citeste si:

AJOFM: Cursuri de formare profesională pentru 500 de persoane din...

Un articol al noii legi precizeaza ca, in privinta calitatatii de conducator de doctorat, ea este acordata prin ordin al ministrului educatiei nationale, la propunerea Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) de acordare a atestatului de abilitare, in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei Nationale si a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare.

"Semnalam ca din formularea textului de lege nu rezulta cu claritate nici daca standardele elaborate de Ministerul Educatiei Nationale (MEN) pentru acordarea calitatii de conducator de doctorat sunt standardele minimale, nici daca standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare si vizeaza criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decat cele stabilite prin standardele MEN. In acest caz, pentru a respecta ratiunea legii, conform careia calitatea de conducator de doctorat se acorda prin ordinul MEN si nu prin decizia senatelor universitare, consideram ca din lege textul ar trebui sa rezulte cu claritate faptul ca standardele proprii aprobate de senatele universitare pot viza doar criterii de profesionalism si experienta, care nu sunt insa inferioare celor stabilite prin standardele MEN", se arata in cerere.

Citeste si:

Fostul ministru Vlad Voiculescu la DNA în dosarul vaccinurilor:...

Iohannis critica si faptul ca este eliminata o prevedere prin care Ministerul Educatiei trebuia sa se consulte si cu partenerii sociali in elaborarea deciziilor.

"Federatiile sindicale, federatiile studentesti si asociatiile profesionale vor fi excluse din categoria partenerilor de dialog social in procesul de elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a politicilor publice. In opinia noastra, consultarea acestor subiecti este esentiala pentru asigurarea unei bune guvernari a sistemului educational si a calitatii acestuia. Subliniem ca aceasta consultare este in acord cu practica comuna la nivel international, precum si cu principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare prevazut de Legea nr. 1/2011", se mai arata in cererea de reexaminare.

Un alt articol din lege elimina prevederile referitoare la conditia pe care trebuie sa o indeplineasca un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se prezenta din nou la examen, si anume, aceea de a parcurge un stagiu de practica de un an inaintea fiecarei noi prezentari. "Este nevoie de mentinerea unui mecanism care sa garanteze pregatirea practica adecvata a candidatilor in vederea resustinerii examenului de definitivat", se arata in cerere.

Iohannis critica si decizia de a elimina rolul Autoritatii Nationale pentru Calificari din procesul de elaborare a metodologiei de certificare a formarii profesionale in ceea ce priveste stabilirea standardelor si a metodologiei privind formarea profesionala a adultilor.

Din Legea educatiei se abroga si prevederile care se refera la atributiile ARACIS atat pe plan intern, cat si pe plan extern. "Opinam ca Agentia are nevoie de un grad mai mare de autonomie in organizarea procesului de asigurare externa a calitatii, motiv pentru care consideram ca se impune reanalizarea solutiei de abrogare prevazute la art. I pct. 23", se arata in cerere.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe