Condamnatii penal carora le-a expirat condamnarea, care au fost reabilitati sau amnistiati sau in cazul carora a intervenit dezincriminarea infractiunii pentru care au fost condamnati pot fi membri ai guvernului,

Asta arata Curtea Constitutionala (CCR) in motivarea deciziei prin care a respins ca inadmisibila sesizarea Avocatului Poporului la legea 90/2001. Judecatoarea Livia Stanciu, desi a fost de acord cu respingerea ca inadmisibila a sesizarii facute de Avocatul Poporului, respinge argumentele colegilor sai si explica faptul ca o persoana condamnata penal nu ar trebui sa mai poata ocupa niciodata o functie de demnitate publica, spunand ca reabilitarea nu sterge condamnarea.

Potrivit dispoziţiilor legale in vigoare, sintagma «nu au suferit condamnări penale» incetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei «nu au suferit condamnări penale» din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei”, se arata in motivarea deciziei CCR.

Judecatorii explica in motivare ca lipsa de coerenta legislativa, adica faptul ca un condamnat penal nu poate fi ministru, dar poate fi presedinte al Romaniei sau parlamentar, trebuie rezolvata de catre Parlament.

Revine, aşadar, Parlamentului sarcina de a realiza o corelare necesară între condiţiile de acces în funcţia de membru al Guvernului şi cea de membru al Parlamentului, având în vedere, pe de o parte, compatibilitatea între cele două funcţii publice (…) şi, pe de altă parte, exigenţa ca exponenţii celor două puteri ale statului să beneficieze de condiţii similare de acces în funcţie, evitându-se situaţia ca, deşi compatibile la nivel constituţional, cele două funcţii devin incompatibile prin efectul unei legislaţii infraconstituţionale, în sensul că legea impune condiţii suplimentare care le face de jure incompatibile a fi exercitate simultan”, se mai arata in motivarea CCR.

Citeste si:
Bianca Drăgușanu vrea să își topească acidul din buze. De ce a luat...
Bianca Drăgușanu vrea să își...

Curtea da indicatii Parlamentului referitor la modul in care ar trebui sa realizeze coerenta legislativa cu privire la conditiile de acces in functiile de demnitate publica. Judecatorii spun ca legiutorul este liber sa opteze intre instituirea unei interdictii cu caracter general – lipsa oricarei condamnari penale, asa cum este in prezent, si instituirea unei interdictii speciale intemeiata pe criterii precum natura infractiunilor, latura subiectiva sau pedeapsa aplicata.

Legiuitorul urmează să ţină seama şi de faptul că interdicţiile trebuie reglementate într-un mod rezonabil şi proporţional în raport cu situaţia care le-a determinat, evitându-se stabilirea în dreptul pozitiv a unor interdicţii absolute şi perpetue”, mai arata judecatorii constitutionali in motivarea deciziei de respingere a sesizarii Avocatului Poporului.

Judecatoarea Livia Stanciu nu este de acord cu decizia CCR

Livia Stanciu, desi s-a pronuntat pentru respingerea sesizarii, nu este de acord nici cu posibilitatea condamnatilor penal reabilitati de a putea ocupa functii de demnitate publica, nici cu indicatiile transmise de CCR Parlamentului. Judecatoarea a redactat o opinie concurenta prin care contesta punct cu punct argumentele colegilor sai.
Citeste si:
Măsurile fiscale propuse de Guvernul Ciolacu, analizate de CCR
Măsurile fiscale propuse de...

Instituția reabilitării, observăm că a fost creată pentru a încuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru ștergerea unui trecut nedemn și pentru obținerea unui statut de încredere și demnitate în relațiile cu ceilalți membri ai societății. Reabilitarea, atât cea de drept, cât și cea judecătorească, nu șterge condamnarea. Aceasta rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desființată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare prin care s-ar recunoaște nevinovăția celui condamnat”, scris Stanciu in opinia concurenta.

Reabilitarea, ca și amnistia, prescripția și alte cauze care înlătură aplicarea, executarea și consecințele pedepsei, reprezintă o renunțare din partea societății (statului) - pentru rațiuni conforme scopului represiunii - la măsurile de precauție luate față de fostul condamnat. Aceasta nu înseamnă însă și îndreptățirea de a ocupa funcții de demnitate publică, unde exigențele de integritate trebuie aplicate în cel mai înalt grad”, mai argumenteaza judecatoarea.

Citeste si:
Cioloș: Avem o problemă de demotivare a membrilor; va trebui să...
Cioloș: Avem o problemă de...

Livia Stanciu respinge si instituirea obligativitatii Parlamentului de a unifica legislatia in ceea ce priveste corelarea conditiilor de acces in functia de membru al Guvernului si cea de membru al Parlamentului.

Aceste considerente nu ar fi trebuit să se regasească, în această redactare, în prezenta decizie. Curtea nu poate impune obligații unor autorități publice câtă vreme ea însăși, în cuprinsul aceleiași decizii, a constatat că nu este competentă să o facă”, mai explica Livia Stanciu.

Judecatoarea mai spune si ca este o idee falsa aceea sustinuta de colegii ei cum ca toate considerentele cuprinse in motivarea deciziei ar fi obligatorii pentru Parlament.

Au putere obligatorie și considerentele, atunci când sunt avute în vedere acele considerente în lipsa cărora nu ar fi posibila înțelegerea dispozitivului hotărârii. Doctrina și practica judiciară au statuat că acest tip de considerente reprezintă considerente decisive, adică acelea care constituie susținerea necesară a dispozitivului, făcând corp comun cu acesta. Cu alte cuvinte, sunt obligatorii considerentele unei hotărâri judecătorești care constituie susținerea necesară a dispozitivului, făcând corp comun cu acesta, iar nu cele care excedează acestui dispozitiv, cu atât mai puțin cele care, precum în prezenta decizie, îl contrazic”, argumenteaza Livia Stanciu.

Citeste si:
Monica Macovei, despre Tudorel Toader: A devenit sluga...
Monica Macovei, despre...

Judecatoarea explica faptul ca unificarea legislativa in domeniul conditiilor de accedere intr-o functie publica reprezintă opțiunea legiuitorului, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocând o pretinsă lipsă de coerență legislativă, excedează competenței Curții Constituționale.

Decizia de respingere a sesizarii Avocatului Poporului in ceea ce priveste prevederea legislativa care interzice celor condamnati penal sa fie membri ai Guvernului a fost luat cu sase voturi ”pentru” si trei ”impotriva”. Cei trei judecatori care au votat ”impotriva” – Valer Dorneanu, Marian Enache si Maya Teodoroiu, toti propusi de PSD – au redactat o opinie separata.


Despre autor:

Clara Vacaru
Clara Văcaru a revenit in echipa 9am in anul 2022, după o pauză de doi ani. Pasionată de știri de când se știe, a terminat Facultatea de Jurnalism și lucrează în presă de peste 10 ani.
Crede cu tărie că “informația este putere” și visează ca, în viitor, să aibă o afacere în domeniul educației.
Mai multe

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.