Relatia presedinte-premier, un conflict constant in deceniul Basescu

In primii cinci ani de mandat, presedintele Basescu a avut de gestionat o relatie institutionala cu mai multe guverne, in diferite combinatii politice si ideologice. La sefia guvernului s-au succedat in perioada aceasta de cinci ani, doi premieri: Calin Popescu Tariceanu (decembrie 2004 - decembrie 2008) si Emil Boc (din decembrie 2008). Relatia dintre presedinte si Guvern a fost, in primii ani de mandat, un scandal permanent, complet ineficient si a involuat, rapid, de la colaborare la critici, atacuri si tensiuni.

Seful statului si-a inceput mandatul avertizand ca va fi cel mai exigent cenzor al echipei guvernamentale, iar celor din Alianta DA le-a atras atentia sa nu li se urce puterea la cap. La inceputul lunii martie 2005, Basescu i-a transmis lui Tariceanu ca s-a incheiat luna de miere dintre ei si ca are deja unele insatisfactii fata de activitatea Executivului.

Miezul verii anului 2005 a adus cele mai fierbinti atacuri la adresa premierului si a grupurilor de interese din jurul Guvernului, pe fondul renuntarii de catre Tariceanu la demisie, astfel ca alegerile anticipate dorite de presedintele Basescu nu s-au mai concretizat. Tonul lui Basescu fata de Guvern s-a ridicat brusc insa la inceputul lunii februarie 2006, la sedinta de bilant pe anul 2005 a Ministerului Administratiei si Internelor, cand a spus ca de prea multe ori mafia a ajuns pe masa Guvernului.

Relatia presedintelui cu premierul s-a deteriorat atat de mult, incat Traian Basescu declara, intr-o emisiune televizata, ca regreta numirea lui Calin Popescu Tariceanu in functia de prim-ministru, pentru ca la inceput i-a acordat incredere dar, in timp, Tariceanu a decis sa se alature "altui grup".

Presedintele a intrat in contradictie cu guvernul in situatii precum gripa aviara, mandatarea de catre conducerea PNL, la finele lunii iunie 2006, a ministrului Apararii, Teodor Atanasiu, de a solicita CSAT retragerea trupelor romanesti din Irak, adoptarea legilor sigurantei nationale, desemnarea comisarului european, eliberarea din functie pe presedintele ANAF, Sebastian Bodu (PD), dar si momentul in care, in 2007, premierul i-a cerut ministrului Afacerilor Externe, Razvan Ungureanu, perceput ca apropiat al presedintelui, sa isi prezinte demisia pentru ca nu l-a informat despre retinerea a doi cetateni romani acuzati de terorism in Irak.

Un alt moment tensionat a fost cel in care Executivul a sustinut cresterea pensiilor, in vara anului 2007. Presedintele a cerut Guvernului sa prezinte sursele de finantare din care va fi sustinuta cresterea pensiilor. Vosganian si Tariceanu au sustinut ca exista posibilitatea maririi pensiilor, fapt contrazis de presedinte, care a criticat dur, in cateva randuri, inclusiv prin termeni precum “demagogie”, “incompetenta”, prestatia ministrilor Finantelor si Muncii.

Citeste si:

Victor Ponta, reproș pentru protestatarii de mediu: „Nu s-au mai...

Si prezenta lui Tudor Chiuariu in fruntea Justitiei si, ulterior, intentia PNL si a lui Tariceanu de a incredinta ministerul Noricai Nicolai a produs nemultumirea presedintelui Basescu.

Pe 10 decembrie 2008, Basescu a anuntat nominalizarea lui Theodor Stolojan pentru postul de premier. Dupa numai cateva zile, fara a da o explicatie care sa stea in picioare, Stolojan a renuntat la mandat, iar in locul sau a fost nominalizat Emil Boc. Dupa multe discutii si negocieri, PSD si PDL au semnat un parteneriat si au format guvernul, despre care Basescu spunea ca este rezultatul unui compromis politic in interes public, mentionand ca in sfarsit isi vede visul cu ochii, respectiv un guvern sustinut transparent in Parlament: "Ma bucur ca este suta la suta Guvernul Romaniei. Am mai instalat un Guvern in 2004, care a inceput ca Guvern al Romaniei si a terminat sa fie un Guvern partial al lui Fenechiu, partial al lui Patriciu, partial al mai stiu eu cui", spunea Basescu.

Citeste si:

Traian Băsescu a fost internat la Spitalul Militar din Bucureşti

Seful statului declara, in ianuarie 2009, ca perioada de gratie pe care o ofera guvernului se opreste la prezentarea bugetului si ca va acorda Cabinetului acelasi tratament ca in cazul precedentului Executiv.

In mai 2009, presedintele deja regreta formula PDL-PSD. El spunea, la Paris, ca s-a dezamagit si pe el insusi cand a luat decizia de a sustine, in decembrie 2008, o alianta intre PDL si PSD, mentionand ca a facut aceasta pentru a asigura stabilitatea politica a Romaniei.

Ulterior, declara ca guvernul "este bun, face fata crizei", desi are stangaciile lui in comunicare. Linistea nu a durat mult. In toamna anului 2009, premierul Boc anunta ca a propus coalitiei PSD-PDL inlocuirea lui Dan Nica cu Vasile Blaga la Interne. PSD a protestat vehement, amenintand cu parasirea Executivului. Dupa ce presedintele a semnat, in cele din urma, pe 1 octombrie, revocarea lui Nica si inlocuirea acestuia, interimar, cu Blaga, ministrii PSD au demisionat din guvern, care a devenit minoritar.

Citeste si:

Șeful Statului Major al Apărării, despre introducerea serviciului...

La scurta vreme, PSD s-a alaturat unui demers PNL legat de depunerea unei motiuni de cenzura.Pentru prima data in istoria post-decembrista, Guvernul Boc a fost demis prin aprobarea unei motiuni de cenzura.

O noua premiera in mandatul lui Traian Basescu a fost faptul ca a refuzat nominalizarea lui Klaus Iohannis, premierul propus de noua majoritate formata in Parlament de PNL si PSD si, dupa o serie de consultari la Cotroceni, presedintele Basescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru, un tehnocrat din BNR, sa formeze guvernul.

Dupa castigarea alegerilor prezidentiale, pe 17 decembrie 2009, Traian Basescu il desemneaza pe Emil Boc ca prim-ministru, care formeaza o coalitie guvernamentala prin negocieri cu UDMR, grupul minoritatilor si cu grupul independentilor condusi de Gabriel Oprea.

Noul Guvern Boc primeste votul de investitura in Parlament, in data de 23 decembrie 2009, fiind Executivul care a luat masuri economice extreme, anuntate si asumate de presedintele Traian Basescu, fapt ce i-a adus un val de antipatie in randul electoratului.

Citeste si:

Metroul de la Cluj. Astăzi se semnează contractul pentru proiectare...

Pe 6 mai, presedintele iese la Palatul Cotroceni pentru a anunta masurile de iesire din criza pe care urma sa le ia Executivul. "Statul arata asa, ca un om foarte gras care s-a catarat in spatele cuiva subtirel, iar asta e economia!", afirma presedintele, anuntand reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din Romania cu 25 %, reducerea ajutorului de somaj cu 15%. "Este previzibila o reducere a pensiilor cu 15%”, mai spunea Traian Basescu atunci.

In 2014, presedintele evalueaza relatia pe carea avut-o cu premierul Emil Boc. "Am fost doi parteneri extraordinari in momente in care tara avea nevoie de doi barbati care sa isi asume trecerea prin criza", spunea Basescu, adaugand ca la acea vreme a avut curaj, cu Emil Boc, sa ia tara in spate si sa o treaca prin criza.

Guvernul Boc demisoneaza pe 9 februarie 2012, si este urmat de guvernul condus de Mihai Razvan Ungureanu, cu mandatul cel mai scurt din istoria Romaniei, din februarie 2012 pana in 27 aprilie 2012.

In 6 februarie 2011, PSD a format Uniunea Social Liberala (USL), alaturi de Alianta de Centru-Dreapta, alcatuita din Partidul Conservator si PNL. USL reuseste sa isi formeze o majoritate confortabila in Parlament si depune o motiune de cenzura prin care da jos guvernul Ungureanu. Presedintele Traian Basescu il numeste la sefia guvernului pe Victor Ponta, iar din acest moment presedintele si premierul Romaniei intra in perioada cea mai conflictuala dintre cele doua puteri, scrie MEDIAFAX.

In 2012 presedintele si premierul semneaza "Acordul de colaborare institutionala intre presedintele Romaniei si primul-ministru al Guvernului" sau pactul de coabitare, cum a fost numit atat in mediul politic cat si in mass-media. Documentul, pastrat secret o perioada, a fost semnat de cei doi, la acel moment fiind prezenti si Crin Antonescu si Liviu Dragnea si era destinat pastrarii stabilitatii tarii si asigurarii unui climat functional, bunei guvernari si asigurarii increderii pietelor internationale, prin armonizarea pozitiilor comune in cadrul puterii executive, cu respectarea atributiilor constitutionale ale presedintelui si Guvernului.

Amanarea de catre Executiv a introducerii accizei pe combustibil si promulgarea de catre presedintele Traian Basescu a bugetului de stat pe 2014, in 18 decembrie, au fost putinele decizii luate si despre care se poate spune ca au fost un efect al intelegerii semnate, in decembrie 2012, de catre presedinte si premier.

Coabitarea presedinte-premier a functionat in cateva cazuri, precum numirea procurorilor-sefi Tiberiu Nitu la Parchetul General, Laura Codruta Kovesi, la DNA si Alina Bica, la DIICOT, numirea Avocatul Poporului, prin acordul tuturor grupurilor parlamentare, agreat de USL, dar si inlocuirea ministrilor Transporturilor si Justitiei. Si numirea lui Daniel Morar la Curtea Constitutionala a venit tot in urma unui compromis, premierul Victor Ponta chiar afirmand ca numirea acestuia la Curte a fost urmare a intelegerii de catre presedinte a faptului ca Morar nu este agreat pentru sefia Parchetului General.

Relatia dintre cei doi, Traian Basescu si Victor Ponta, se poate caracteriza cel mai bine prin atacurile la persoana ale ambilor protagonisti. Basescu a afirmat, de-a lungul timpului, despre Ponta ca este "Oprescu de mai proasta calitate", "procuror mediocru", "om care si-a construit cariera pe furt intelectual", "plagiator mincinos", mergand pana la acuzatia ca "Ponta este un premier profund corupt" si a culminat in campania din 2014, la prezidentiale, cand l-a a spus ca Victor Ponta a fost ofiter al SIE, in perioada cand era procuror.

De cealalta parte, Ponta a spus despre presedinte ca este "lipsit de discernamant", "iresponsabil", "somer de lux", "incoerent".

Evenimentul care aduce pentru prima data ideea "denuntarii" Pactului de coabitare se produce la inceputul lunii octombrie, cand seful Sectiei I din DNA, Lucian Papici, a carui delegare pe functie fusese reinnoita, a fost demis pe 2 octombrie, de procurorul general Tiberiu Nitu. Procurorul Lucian Papici era cel care a finalizat urmarirea penala in dosarul referendumului in care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea

Luna noiembrie aduce un nou conflict intre presedinte si majoritatea parlamentara, dar si cu premierul Ponta, legat de informatiile privind cumpararea de catre fiica presedintelui, Ioana, a unui teren de aproape 300 de hectare in Calarasi, cu un credit ipotecar luat de la CEC Bank, pe 30 de ani, de peste un milion de euro, din care a achitat din surse proprii aproape 280.000 de euro. In plus, se infiinteaza, in luna decembrie, si o comisie parlamentara comuna, Senat si Camera Deputatilor, condusa de deputatul Eugen Nicolicea, de data aceasta pe tema achizitiei terenului de catre familia presedintelui.

In replica, presedintele Traian Basescu declara, pe 13 noiembrie, despre functionarea pactului de coabitare cu premierul, ca nu va intrerupe legaturile institutionale pentru o problema personala, dar ca a iesit public pentru a vedea "cat de mic e un om care ar trebui sa fie mare".

Sfarsitul anului a adus un nou conflict, de data aceasta nu doar cu Executivul, ci si cu Legislativul. Denumita de presedinte "martea neagra", ziua in care Camera Deputatilor a adoptat, cu nerespectarea procedurilor, unele modificari la Codul Penal si a pus pe ordinea de zi a plenului legea amnistiei si gratierii, a dus la reactia imediata a presedintelui, dar si a ambasadelor occidentale. Basescu a atras atentia ca Raportul MCV, care va fi publicat de Comisia Europeana in ianuarie 2014, va fi unul foarte prost in privinta activitatii legislative. "In plus, trebuie sa ne luam adio de la sansa de a intra in Schengen", anunta seful statului.

Tot atunci, presedintele refuza sa semneze bugetul de stat pe 2014. Motivul, introducerea unei accize pe combustibil, incepand cu luna ianuarie 2014, cu care seful statului nu este de acord. Mai mult, presedintele anunta ca nu va semna Memorandumul cu FMI, acciza fiind inclusa in acest document. Dupa adoptarea bugetului de stat pe 2014 in Parlament, presedintele face un compromis si semneaza, pe 10 decembrie, decretul de promulgare a bugetului asigurarilor sociale iar pe 18 decembrie promulga si bugetul de stat pe anul 2014.

2014 a fost cel mai tensionat si conflictual, in contextul unui an electoral, cu doua runde de alegeri, europarlamentare si prezidentiale. Intrebat, in ianuarie, despre soarta Pactului de coabitare, presedintele Traian Basescu spunea: "Treceti-l la «ramane valabil»!". In acest timp, premierul Victor Ponta anunta ca primul obiectiv fundamental al PSD in 2014 are in vedere finalul "regimului Basescu".

Conflictul se reaprinde la scurt timp. Ponta afirma la o televiziune ca "Adrian Nastase a fost nu doar cel mai bun prim-ministru de dupa 1989, dar si cel mai puternic adversar al lui Traian Basescu”.

”Cred ca, din punct de vedere politic, cazul Adrian Nastase este perfect comparabil cu cazul Iulia Timosenko. Adrian Nastase, care ne-a bagat in Uniunea Europeana si in NATO, se duce in inchisoare, Traian Basescu, care de 10 ani ne fura si ne scoate din Europa, e inca la Cotroceni. Evident ca e injust", spunea Ponta.

In replica, presedintele ii cere” imperativ" prim-ministrului Victor Ponta "sa inceteze de indata orice atac la adresa justitiei si sa reintre in atributiile constitutionale ale functiei de prim-ministru".

In plus, presedintele afirma, tot la inceputul anului, ca Romania a revenit, din punct de vedere al credibilitatii pentru partenerii externi, la nivelul anului 2000, din cauza actiunilor impotriva justitiei.

In februarie, cei doi se contrazic in privinta intentiei premierului de trecere a STS la MAI si destituirea sefului Serviciului, dar si in privinta demiterii presedintelui CEC Bank, dupa comisia parlamentara infiintata pentru a ancheta imprumutul luat de fiica presedintelui, Ioana Basescu.

Ponta afirma, in februarie, ca, daca ar fi procuror anticoruptie, l-ar ancheta pe presedintele Traian Basescu, deoarece acesta este "cel mai corupt om din tara". Intrebat de presa pe cine ar fi anchetat in prezent daca era procuror anticoruptie, Ponta a raspuns: "Pe Traian Basescu, bineinteles. Cine este cel mai corupt om din aceasta tara ? Traian Basescu de departe, locul doi e asa de departe...".

Ruperea USL aduce un nou conflict, legat de semnarea decretelor de investire a noilor ministri din Guvernul Ponta 3. Dupa mai multe tergiversari, presedintele accepta sa semneze pentru noul Cabinet.

Pactul de coabitare, total ineficient de-a lungul acestor ani, se rupe, oficial, cel putin la nivel declarativ, pe 6 august 2014. Premierul Victor Ponta ii trimite o scrisoare presedintelui Traian Basescu, in care ii spune ca nu mai este valabil pactul de coabitare. In replica, Basescu ii "recomanda" premierului Ponta "sa se mai gandeasca daca, intr-adevar, doreste denuntarea Acordului.

Apogeul conflictului dintre presedinte si premier este, fara niciun dubiu, momentul in care presedintele iese la Realitatea TV, in 14 octombrie, si anunta ca Victor Ponta a fost ofiter acoperit al SIE in timp ce era procuror, in perioada 1997 si 2001, fapt ce reprezinta "o ilegalitate constitutionala" si "o incompatibilitate", potrivit Constitutiei vechi.

Din acel moment, atacurile presedintelui se intensifica: ”Ponta este ”exemplificarea perfecta a farsorului” si ”astfel de farisei sunt mai periculosi decat inaintasii lor care i-au crescut, Ion Iliescu sau Adrian Nastase, pentru ca lumea risca sa ii crediteze datorita tineretii lor” sau: "Omul asta este un kitsch, un fals total. Cand il cauti, e masterand la Catania, pe urma constata ca nu mai este, il cauti doctor, il gasesti cu un plagiat. Tot CV-ul acestui om este un fals".

Si atitudinea lui Ponta a fost pe masura. "Blestemul s-a dus, in 2014 terminam cu comunistul, securistul si putem sa alegem un presedinte care sa fie al romanilor”, le transmitea Ponta tinerilor din Alianta PSD-PC-UNPR care participau la un miting electoral din Capitala. Ponta prevedea si viitorul sefului statului: ”Presedintele Basescu nu va mai fi nimic anul viitor, poate doar vreun inculpat daca va fi cazul, deoarece ii va expira imunitatea care l-a salvat pana acum de un dosar in cazul casei din Mihaileanu si al Flotei si de care poate ar avea nevoie si pentru terenul din Calarasi”.

Ca o ironie, presedintele isi incheie mandatul semnand, in ultimele zile ca sef al statului, decretele de investire a noilor ministri din Guvernul Ponta 4, votat in Parlament cu 377 de voturi, o majoritate mai mult decat confortabila, avand in vedere pierderea alegerilor prezidentiale de catre PSD.

Seful statului preda stafeta noului presedinte de dreapta, Klaus Iohannis, care va fi nevoit sa colaboreze institutional, pana la formarea unei noi majoritati parlamentare, cu un guvern de centru-stanga, format de PSD, PC, UNPR si PLR-ul lui Calin Popescu Tariceanu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe