CSM: Proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc, agresiune la principiile statului de drept

"Lansarea prin orice mijloc de comunicare in masa de catre vectori de imagine - indiferent daca sunt analisti, jurnalisti, politicieni - in spatiul public a unor teme ce exced cadrului constitutional in materia infaptuirii justitiei in Romania reprezinta un potential de afectare a independentei si prestigiului acesteia si o agresiune la principiile statului de drept", se arata intr-un comunicat de presa al CSM, scrie MEDIAFAX.

Punctul de vedere al CSM a fost facut public "avand in vedere vehicularea si dezbaterea in mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Tinutului Secuiesc din Romania".

In acelasi comunicat, CSM tine sa reaminteasca, indiferent de initiatorii, autorii sau stadiul asumarii proiectului de o entitate, grupare sau persoana, mai multe prevederi ale Constitutiei. Astfel, Consiliul reda articolul 152 al legii fundamentale, potrivit caruia "dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii".

CSM reaminteste si mai multe prevederi constitutionale privind infaptuirea justitiei in Romania, printre care si cele legate de statutul judecatorilor si cel al procurorilor si de instantele judecatoresti. In acest context, sunt citate prevederi conform carora "este interzisa infiintarea de instante extraordinare; prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii".

CSM citeaza si prevederile privind folosirea limbii materne si a interpretului in justitie: Procedura judiciara se desfasoara in limba romana; Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata, in conditiile legii organice; Modalitatile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreti sau traduceri, se vor stabili astfel incat sa nu impiedice buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati; Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.

Citeste si:

Parlamentul se întrunește pentru învestirea Guvernului Ciolacu....

Potrivit proiectului de autonomie a Tinutului Secuiesc a Uniunii aparut in presa, pe care conducerea UDMR nu o comenteaza, nefiind cea oficiala, locuitorii din Tinutului Secuiesc au dreptul sa se adreseze in scris Curtii Constitutionale si instantelor judecatoresti in limba maghiara.

"Tinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonoma avand personalitate juridica in cadrul statului unitar si indivizibil Romania, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constitutie si prezentului statut, cuprinzand unitati administrative din judetele Covasna, Harghita si Mures. (…) Limba maghiara, alaturi de limba romana este considerata limba oficiala in regiune. Redactarea bilingva este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum si in alte cazuri in care prezentul statut prevede redactarea bilingva. (…) Cetatenii rezidenti pe teritoriul Tinutului Secuiesc au dreptul sa se adreseze in scris Curtii Constitutionale si instantelor judecatoresti in limba maghiara. Instantele sunt obligate sa primeasca aceste inscrisuri si sa recunoasca intreaga lor eficacitate juridica", se mai arata in documentul citat.

Citeste si:

Elena Udrea a cerut rejudecarea întregului caz în dosarul „Gala Bute”

Reprezentantii UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civila, actele notariale, extrasele de carte funciara, facturile si chitantele eliberate pe teritoriul Tinutului Secuiesc de catre institutiile de invatamant, de cultura, evidenta populatiei, carte funciara, precum si de catre alte autoritati ori societati comerciale care functioneaza pe teritoriul Tinutului Secuiesc, "vor fi redactate, tiparite si eliberate in limba romana si maghiara" iar toate aceste acte redactate, tiparite si eliberate pe teritoriul Tinutului Secuiesc "vor fi recunoscute pe teritoriul intregii tari ca acte oficiale".

"Cetatenii au dreptul de optiune lingvistica. In cadrul relatiilor cu instantele judiciare, institutiile, organizatiile si administratiile publice din Tinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul sa foloseasca cele doua limbi oficiale dupa alegerea lor. Acest drept obliga institutiile, organizatiile si administratiile publice, precum si in general entitatile private, atunci cand exercita functii publice, sa comunice cu cetatenii in limba pe care o aleg acestia", se mentioneaza in forma respectiva de proiect.

Citeste si:

Handbal: CSM Slatina a bifat a doua victorie la Cupa Slatina

De asemenea, in document se subliniaza ca organele regiunii Tinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional si Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri alesi prin vot universal si direct pe teritoriul Tinutului Secuiesc.

"Activitatea Consiliului Regional se desfasoara in doua sesiuni avand sediul in municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional isi alege presedintele si cei trei vicepresedinti. Cel putin unul dintre vicepresedintii alesi trebuie sa apartina altei comunitati decat cel al presedintelui. Executivul Regional isi are sediul in municipiul Miercurea Ciuc si este compus din presedintele regiunii care prezideaza Executivul si dintr- un numar de vicepresedinti conform deciziei consiliului regional", se mai arata in proiect.

Reprezentantii Uniunii au propus ca presedintele regiunii sa fie presedintele Executivului Regional si sa reprezinte regiunea, el avand dreptul sa participe la sedintele Guvernului Romaniei la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

Citeste si:

Dezbatere intensă pe Internet după reacția polițistului Marian...

"Presedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale de nivel regional din Tinutul Secuiesc. Presedintele regiunii repartizeaza parte dintre atributiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat in buletinul oficial al regiunii", se mai arata in proiect.

In proiectul se psrecizeaza si ca in fiecare judet din Tinutul Secuiesc este numit un prefect de catre Guvernul Romaniei, iar prefectul judetului Harghita va indeplini si functia de prefect al Tinutului Secuiesc.

Conform proiectului, autoritatea administratiei publice locale constituita la nivel judetean este Consiliul Judetean "compus din consilierii judeteni alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat in conditiile legii, precum si din presedintele consiliului judetean ales prin vot direct". Initiatorii proiectului au mentionat ca legile, ordonantele si ordonantele de urgenta ale Guvernului Romaniei "pot fi contestate de catre presedintele regiunii sau presedintele consiliului judetean dupa dezbatere in consiliul respectiv pentru incalcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protectie al comunitatilor minoritare".

"Contestatia va fi trimisa Avocatului Poporului care este obligat sa sesizeze Curtea Constitutionala. Daca statul impieteaza printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenta atribuit prin prezentul statut regiunii sau judetelor acestuia, regiunea sau judetul interesat poate solicita Curtii Constitutionale solutionarea conflictului de competenta", se mai arata in proiect.

Conducerea UDMR sustine ca varianta oficiala a proiectului de autonomie a Tinutului Secuiesc initiat de Uniune va fi afisata pe site-ul propriu in limbile romana si maghiara in perioada urmatoare.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe