Politica8 Martie 201411:45

Lectura de 6 minute

Curtea Constitutionala, intrunita sambata, va decide, in urma unei sesizari a PDL, daca investirea Guvernului Ponta III a respectat rigorile Legii fundamentale, fiind chemata sa raspunda pentru prima data unei astfel de intrebari in privinta unei remanieri desfasurata prin proceduri parlamentare.

Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa verifice daca modalitatea in care noul Guvern, Ponta III, a fost investit in Parlament a respectat Constitutia, cu accent asupra programului de guvernare si asupra efectelor inlocuirii PNL cu UDMR in Executiv.

In mod formal, PDL contesta doar constitutionalitatea hotararii Parlamentului prin care a fost realizata remanierea guvernamentala. De altfel, o sesizare adresata Curtii Constitutionale care sa aiba efect juridic asupra pozitiei de premier a lui Victor Ponta, dar si asupra Guvernului in ansamblu, ar fi putut fi realizata doar de presedintele Traian Basescu ori sefii camerelor Parlamentului, in cazul unui conflict juridic de natura constitutionala, transmite MEDIAFAX.

Sesizarea PDL priveste, insa, neconstitutionalitatea modificarilor aduse in Parlament in componenta Guvernului, si nu mandatul premierului Victor Ponta. Democrat-liberalii si-au axat argumentele pe faptul ca Guvernul ar fi operat modificari asupra programului de guvernare fara ca acesta sa fie validat de Parlament.

Astfel, PDL reclama ca acordul politic si acordul de guvernare incheiat intre USD si UDMR aduc modificari programului de guvernare, iar documentul nu a fost inaintat pentru a obtine girul Parlamentului. Cu toate acestea, USD nu are in prezent vreo calitate juridica si, implicit, acordurile semnate cu UDMR nu au o valoare juridica, ci una politica.

Citeste si:
Citu: PSD vrea sa controleze tot. Noi corectam ce au facut ei in 3 ani
Citu: PSD vrea sa controleze...

In viziunea PDL, schimbarea programului de guvernare poate fi facuta fie printr-o redesemnare de premier, fie printr-o angajare a raspunderii in Parlament asupra unui program, "inclusiv de guvernare".

De asemenea, democrat-liberalii afirma ca solutia aleasa de majoritatea parlamentara, de a introduce in hotararea Parlamentului precizarea ca noul Cabinet isi "asuma" programul de guvernare din 2012 si angajamentele USL, incalca prevederile Constitutiei.

Decizia Curtii Constitutionale vine post factum, dupa semnarea decretelor de catre Traian Basescu

Analiza Curtii Constitutionale vine dupa ce presedintele Traian Basescu a acceptat sa semneze decretele pentru numirea noilor ministri ai Guvernului Ponta III. De altfel, decretele presedintelui au fost emise in baza hotararii Parlamentului, publicata intre timp in Monitorul Oficial.

Citeste si:
Firea: PNL este fostul PDL, coafat si machiat. Daca vor ajunge la...
Firea: PNL este fostul PDL,...

Initial, seful statului afirma ca asteapta decizia Curtii pe aceasta speta pentru a se hotari, in functie de verdict, daca ii numeste pe noii ministri.

Totodata, Traian Basescu a renuntat si la posibilitatea de a solicita judecatorilor constitutionali solutionarea unui conflict juridic legat de noul Cabinet Ponta, posibil conflict care insa a fost stins odata cu semnarea decretelor.

Astfel, in situatia in care judecatorii Curtii Constitutionale ar constata neconstitutionalitatea hotararii de investire a noului Guvern, consecinta ar putea viza valabilitatea decretelor prezidentiale emise pentru numirea noilor ministri, fapt care nu ar viza in mod direct mandatul de premier al lui Victor Ponta.

De altfel, remanierea guvernamentala realizata prin Parlament a avut un singur precedent, in cazul Cabinetului Tariceanu din 2007, care nu a fost supusa nici in acel moment unei analize a Curtii Constitutionale.

Citeste si:
Dan Barna: USR sustine vaccinarea obligatorie
Dan Barna: USR sustine...

La acel moment, posibilitatea contestarii hotararilor Parlamentului la Curtea Constitutionala nu era prevazuta in legea de functionare a CC, prevederea fiind introdusa in 2010 la propunerea actualului ministru Dan Sova.

Pe de alta parte, atat in cazul admiterii sesizarii PDL, cat si in situatia respingerii acesteia, judecatorii CC ar trebui sa prezinte o interpretare constitutionala asupra situatiei remanierii guvernamentale, realizata prin Parlament. Judecatorii ar putea, astfel, sa stabileasca consecintele juridice ale situatiei in care un partid, parte a unei aliante politice care a desemnat candidatul pentru postul de premier, paraseste Executivul. Pentru acest lucru, judecatorii constitutionali ar trebui sa-si extinda controlul dincolo de sesizarea PDL, avand optiunea de a amana pronuntarea in aceasta speta si de a solicita documente suplimentare de la Parlament ori de la seful statului.

Cu toate acestea, valoarea unei decizii a CC ar putea fi doar una de principiu, pentru a stabili o jurisprudenta in domeniu, dar sa nu aiba consecinte privind demiterea Guvernului. Aceasta deoarece, potrivit legii fundamentale, revocarea Executivului poate avea loc doar in Parlament, prin adoptarea unei motiuni de cenzura sau prin demisia prim-ministrului.

Bizarerii si sincope in procedurile pentru promovarea Cabinetului Ponta III

Investirea Guvernului Ponta III a fost marcata de o serie de bizarerii procedurale si declaratii contradictorii atat din partea presedintelui Traian Basescu, cat si a premierul Victor Ponta.

Acesta din urma afirma in prima instanta ca remanierea guvernamentala se va realiza strict in baza aticolului 85, alineatele 2 si 3 din Constitutie: "(2) In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru".

Totusi, hotararea Parlamentului pentru remanierea Guvernului cuprinde, la solicitarea PSD, o prevedere referitoare la programul de guvernare din 2012 si la asumarea angajamentelor Uniunii Social Liberale. Mentiunea a fost introdusa dupa ce seful statului a avertizat ca este posibil ca validarea noului Guvern sa ajunga la CC, avand in vedere ca programul de guvernare din 2012 nu mai e valabil atat timp cat unul dintre partenerii din USL nu mai e la guvernare, iar in locul acestuia a venit alt partid.

Si prevederea din hotararea Parlamentului referitoare la programul de guvernare, care nu face obiectul remanierii guvernamentale, a fost contestata la Curtea Constitutionala de PDL, pe motiv ca nu face obiectul prevederilor constitutionale prevazute in cazul remanierilor.

De altfel, hotararea Parlamentului din 2012, prin care Guvernul Victor Ponta II primea increderea Parlamentului, cuprindea doar urmatorul text: "Articol unic: Se acorda incredere Guvernului, in componenta prevazuta in anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevazut in anexa nr. 2."

In hotararea in cazul noului Guvern, Ponta III, se arata: "Guvernul, in componenta rezultata dupa remanierea prevazuta la art 1. (lista noilor ministri, n.r.) si-a asumat Programul de guvernare, astfel cum a fost prezentat in sedinta Camerelor reunite din data de 21 decembrie 2012 si aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei 45/2012, angajamentele Uniunii Social Liberale fiind preluate si asumate de formatiunile politice care compun si sustin Guvernul".

Totusi, in cuprinsul documentului nu se precizeaza care sunt formatiunile componente ale noului Executiv, dar in schimb se face referire la USL.

In cele din urma, dupa mai multe discutii Basescu-Ponta si dupa atacarea hotararii Parlamentului la CC de catre PDL, presedintele si premierul au ajuns la o intelegere: primul a semnat decretele de investire a noilor ministri, celalalt a anuntat ca Guvernul isi asuma raspunderea in Parlament pe un program, asa cum prevede articolul 114 din Constitutie.

Astfel, premierul Victor Ponta a anuntat ca Guvernul isi va angaja raspunderea asupra unui program, despre care a afirmat ca nu este un "program de guvernare", ci un "program politic". In cazul in care angajarea raspunderii va ajunge la final, Executivul ar urma sa functioneze in baza unui "program de guvernare", dar si a "programului politic" diferit de cel prevazut in hotararea initiala a Parlamentului.

Daca insa Curtea accepta sesizarea PDL si declara neconstitutionala hotararea Parlamentului in baza careia au fost emise si decretele de numire a noilor ministri, institutiile si politica romaneasca vor fi puse intr-o situatie fara precedent, moment din care solutiile sunt greu de prevazut.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.