International6 Mai 202010:44de Cristina Marin

Lectura de 4 minute

Fermierii de sparanghel dintr-o regiune în care românii nu au mai ajuns, știu să se ajute reciproc: clienții, de exemplu, au ajuns să il culeagă singuri din cauza problemelelor cu venirea muncitorilor sezonieri.

Zilele trecute, muncitorii sezonieri din România ar fi trebuit să sosească la Albertushof, în St. Leon-Rot, pentru a recolta sparanghelului. Dar, din cauza pandemiei de coronavirus, există probleme cu zborul, acesta fiind amânat de mai multe ori.

„Asistenții de recoltare ar trebui să ajungă la Karlsruhe, Aeroportul Baden-Baden ”, explică Erwin-Peter Albert de la Albertushof, citat de rhein-neckar-zeitung

Acolo, lucrătorii trebuie sa aștepte mai întâi un control medical de sănătate, desigur urgent, mai ales în ceea ce privește virusul. Astfel, companiile agricole nu pierd sparanghelul sau recolta de căpșuni.

Guvernul federal a ridicat interdicția de intrare, pentru ca este nevoie urgentă de lucratorii sezonieri din țările Europei de Est.

Citeste si:
Violeta Alexandru: Voi pleca în Germania pentru a verifica cum...
Violeta Alexandru: „Voi pleca...

„A trebuit să ne gandim bine înainte”, spune Erwin-Peter Albert, motiv pentru care unele parcele de sparanghel au fost închiriate clienților privați. Încă de la Paște, sparanghelul a fost cules la Albertushof. Oricine a închiriat o parcela a putut recolta sparanghelul de la Albertushof după o scurtă informare . Fiecare a luat cu sine cât a putut.

Astfel clientii s-au convins: aceasta nu este o muncă ușoară.

Această idee de „a pune clienții la treabă” a fost bine primită și chiar o ușurare pentru Albert pentru că odată cu interdicția intrării în țară din cauza pandemiei, la fel ca multe alte întreprinderi agricole, s-a confruntat cu provocarea de a găsi lucrători - acest lucru se aplică în continuare la unele întreprinderi. Timpul a fost de asemenea un impediment deoarece sezonul sparanghelului a început la sfârșitul lunii martie și durează de obicei până la jumătatea lunii iunie.

Albertushof a transformat o necesitate într-o virtute prin închirierea a 20 de rânduri de sparanghel, a cate 230 de metri fiecare, pentru persoanele care doresc să-și culeaga propriul sparanghel.

Citeste si:
Zeci de muncitori din Sri Lanka, abandonați la Otopeni
Zeci de muncitori din Sri...

„E foarte distractiv, dar la început te dor toate părțile corpului”, spune Natascha Heinzmann, de la St. Leon-Rot. Ultima dată când a cules sparanghelul a fost în copilărie, impreuna cu bunicul său. Asta a fost cu ceva timp în urmă. Fiecare început este dificil, dar și-a revenit repede și s-a obișnuit cu această muncă.

Situația este similară pentru Anna Frey, din St. Leon, care ultima oară a ajutat la recoltarea sparanghelului în copilărie. „Din Sparanghel facem supa si salate. Și, desigur, se poate manca și traditional crud. Eu și soțul meu recoltam în jur de trei kilograme pe zi, schimbând turele cu membrii familiei”, spune ea. Încă nu s-a stabilit dacă Albertushof va păstra recolta de sparanghel și după ce trece acestă pandemie

Recoltarea sparanghelului din Walldorf este foarte diferită față de anii precedenți. În locul lucrătorilor din Slovacia, nemții și unii imigranți lucrează acum în domeniu.

Potrivit proprietarului Lars Krüger, interdicția intrării în țară a fost ridicată numai pentru muncitorii sezonieri din România, dar nu și pentru Slovacia. Lars Krüger a lansat un mesaj de întrajutorare prin intermediul rețelei de socializare Facebook, care a fost distribuit de 128.690 de ori și a primit 14.803 de comentarii.

Citeste si:
Rareș Bogdan, atac surprinzător la Guvern: ”Răbdarea mea are și ea...
Rareș Bogdan, atac...

În cele din urmă, el a angajat doisprezece muncitori sezonieri din regiune din 30 de aplicanti selectați, spune Krüger, dintre care doi, însă, au renunțat după câteva zile, deoarece recoltarea sparanghelului nu este o muncă ușoară, necesită multă putere și este adesea subestimată.

După o întâlnire matinală cu toți muncitorii, lucrările încep dimineața la ora 6:00 și durează până la 14:00. În ciuda vremii răcoroase din această perioadă, muncitorii mereu sfârșesc prin a fi foarte transpirați. Carolin Schiller, care a ajuns pe teren deoarece nu poate călători din cauza restricțiilor, explică că este interesant și foarte distractiv să cunoști culturi și oameni străini: „E o muncă grea și după aceea tot ce îți dorești e să te afunzi în canapea”, spune ea zâmbind.

Hans-Peter, în vârstă de 59 de ani, vede culesul sparanghelului ca un fel de „test”. El vrea să cumpere o fermă și să vadă dacă poate face față efortului.

Lars Krüger a fost mulțumit de muncitorii sezonieri, deși nu aveau experiența lucrătorilor din Europa de Est, care au lucrat pentru el chiar pe o perioada de 20 de ani.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.