Peste un milion de imigranti au ajuns in Europa in anul 2015

In total, 1.005.504 de imigranti ajunsesera pe continentul european in perioada 1 ianuarie-21 decembrie 2015, de patru ori mai multi decat in 2014, dintre care 972.500 doar pe cale maritima, a anuntat Organizatia Internationala pentru Migrare (OIM).

Jumatate dintre cei care au traversat Marea Mediterana sunt refugiati sirieni, urmati de irakieni, in proportie de 20 la suta, si de afgani - 7 la suta. O majoritate coplesitoare de 816.752 de imigranti a sosit in Grecia, in 2015, traversand Marea Mediterana, adeseori in barci supraaglomerate, prin intelegeri incheiate cu contrabandisti, in incercarea de a ajunge pe continentul european. Doar intr-o singura zi, saptamana trecuta, aproximativ 4.300 de imigranti au sosit pe insulele grecesti, dintre care 3.000 numai pe insula Lesbos, una dintre cele mai afectate de criza migratiei, confruntandu-se cu sosiri zilnice de ordinul miilor.

O parte mai mica dintre imigrantii inregistrati in acest an pe continentul european a ajuns in Italia, traversand Mediterana, totalul acestora ridicandu-se la 150.317 de sosiri, in timp ce putin peste 4.000 au ajuns pe cale maritima in Spania, Malta si Cipru. Doar 34.215 de imigranti au intrat in Europa parcurgand rute terestre, de exemplu, trecand prin frontierele turco-bulgara sau turco-greaca.

In Marea Egee, din estul Marii Mediterane, unde sunt efectuate cele mai multe rute catre continentul european, in special din Turcia in Grecia, 706 persoane au murit inecate in cursul acestui an, potrivit unui raport al OIM, publicat recent. Numai incepand din data de 16 octombrie s-au inregistrat 422 de decese, in medie, sapte decese pe zi, din totalul celor 3.695 de decedati sau disparuti in Mediterana in 2015.

Dupa ce sosesc in Grecia sau Italia, majoritatea se indreapta spre ruta balcanica pentru a ajunge in tari din nordul si vestul Europei, cu stabilitate economica mare precum Germania sau Suedia. Astfel, mai ales dupa ce cancelarul german Angela Merkel si-a exprimat empatia fata de situatia refugiatilor, declarand ca Germania ii asteapta cu bratele deschise, sute de mii de persoane au invadat tara, inregistrandu-se un milion de solicitari de azil in 2015.

Citeste si:

Belgia preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Prioritățile...

Adoptand tot o politica deschisa de tipul Germaniei, Suedia se confrunta cu peste 150.000 de cereri de azil depuse in 2015, incercand in ultimele luni sa descurajeze imigrantii sa mai vina in tara prin impunerea unor controale mai stricte privind verificarea actelor de identitate a tuturor celor care intra pe teritoriul suedez.

Insa, dupa ce scapa de primejdiile unui drum nesigur pe Mediterana, imigrantii sunt supusi altor pericole, acceptand sa fie transportati ilegal in conditii inumane de catre contrabandisti, din disperarea de a ajunge intr-o tara europeana sigura si cu stabilitate economica mare pentru a incepe o noua viata. Este cazul celor 71 de imigranti care in luna august au fost gasiti decedati intr-un camion parcat pe o autostrada din Austria.

- Sistemul de cote obligatorii privind distribuirea imigrantilor impus de UE, contestatii la Curtea Europeana de Justitie

Citeste si:

Cutremure în Turcia și Siria. Bilanțul catastrofei a depășit 34.000...

In fata fluxului de imigranti din ce in ce mai accentuat pe parcursul anului 2015, tarile europene au reactionat diferit. Uniunea Europeana a incercat timp de luni intregi sa vina cu o solutie la aceasta criza, insa mai multe state au contestat initial propunerea Comisiei Europene de repartizare a 160.000 de imigranti - care ajunsesera in Grecia si Italia, state coplesite de fluxul de imigranti - in tarile membre, in baza unui sistem de cote obligatorii.

Grupul Visegrad - Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria -, dar si Romania s-au opus sistemului de cote obligatorii in prima jumatate a lunii septembrie. In 14 septembrie, Consiliul pentru Justitie si Afaceri Interne din cadrul UE a decis distribuirea a 40.000 de extracomunitari, din care Romaniei i-au revenit 2.362 de refugiati. Dar, in 22 septembrie, ministrii de Interne ai statelor membre UE au decis, in cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului JAI, repartizarea a inca 66.000 de extracomunitari din totalul de 120.000, care se adauga celor 40.000 deja distribuiti, urmand ca Uniunea Europeana sa stabileasca distribuirea a inca 54.000 de imigranti. Principalii oponenti au fost depasiti in sistemul cu majoritate calificata dupa ce Polonia a renuntat la obiectii. Romania, Cehia, Slovacia si Ungaria au votat impotriva sistemului de relocare a imigrantilor conform unor cote obligatorii, in timp ce Finlanda s-a abtinut de la vot.

Citeste si:

Valentin Ștefan, Director General Compania Națională Poșta Română...

In urma acestei decizii, Romaniei i-au revenit 2.475 de refugiati care au sosit in Grecia si Italia, ajungandu-se la un total de 4.837. Insa Ungaria si Slovacia au anuntat la inceputul lunii decembrie ca au intentat proces Uniunii Europene la Curtea Europeana pentru Justitie din Luxemburg, intrucat le-a impus sa accepte imigranti pe teritoriile lor, in pofida refuzului pe care si l-au exprimat in aceasta privinta, scrie MEDIAFAX.

- Garduri metalice la frontierele mai multor state, in incercarea de a reduce fluxul de imigranti

Desi face parte din Uniunea Europeana si zona Schengen, Ungaria a decis sa vina cu propria solutie in vederea gestionarii fluxului de imigranti de pe teritoriul sau, fiind una dintre primele tari care au ripostat cu masuri dure in fata acestei crize. Astfel, in 15 septembrie, a dispus, prin construirea unui gard metalic, inchiderea granitei cu Serbia, de unde veneau cei mai multi extracomunitari, cu toate ca Ungaria nu reprezenta decat o tara de tranzit pentru majoritatea celor care se indreptau spre Austria si Germania pentru a-si depune solicitarile de azil. Din cauza acestei decizii, multi imigranti au fost nevoiti sa isi schimbe rutele, indreptandu-se din Serbia spre Croatia, care s-a vazut confruntata cu peste 40.000 de imigranti in mai putin de o saptamana de la inchiderea granitei ungaro-sarbe.

Citeste si:

Trump, dupa presa a scris ca ar dori crocodili la frontiera...

Treptat, tot mai multe state si-au inchis frontierele, restrictionand tot mai mult accesul imigrantilor pe teritoriile lor. Ungaria a continuat sa isi inchida frontiera cu Croatia dupa a doua jumatate a lunii octombrie, construind gard si pe un segment al frontierei cu Romania.

Premierul ungar, Viktor Orban, a explicat ca masurile aplicate de Ungaria pentru combaterea imigratiei au rolul de a proteja "familia europeana", evocand necesitatea reformarii unor institutii europene.

"Cand Ungaria isi protejeaza frontierele, protejeaza familia europeana", a declarat Viktor Orban in Parlamentul de la Budapesta, la sfarsitul lunii septembrie, adaugand ca "Ungaria lupta pe doua fronturi: isi protejeaza frontierele si lupta impotriva politicilor europene cu perspective scurte. Europa nu poate prelua problemele intregii lumi, nu putem oferi sustinere tuturor imigrantilor din ratiuni economice".

De asemenea, si Macedonia a construit un grad, in noiembrie, pe un segment de trei kilometri al frontierei cu Grecia, pe distanta punctului de trecere Gevgelija/Idomeni, iar in decembrie a inceput sa construiasca un nou gard in dreptul localitatii Medzitlija.

- Refugiati vs. imigranti economici

Criza migratiei s-a dovedit a fi si mai dificil de gestionat in conditiile in care multi dintre imigranti au ales sa isi distruga actele de identitate pentru a trece drept refugiati si a beneficia de sanse mai mari in acordarea statutului de azilant. De aceea, tot mai multe state au pledat pentru impunerea unei diferentieri intre refugiati si imigranti economici, care nu provin din state afectate de razboaie precum Siria, Irak si Afganistan, emigrand doar din dorinta unui nivel de trai mai ridicat.

Din aceste considerente, tarile balcanice tranzitate de imigranti, Macedonia, Serbia, Croatia si Slovenia, au decis, la jumatatea lunii noiembrie, sa restrictioneze accesul extracomunitarilor pe teritoriile lor, permitand doar trecerea refugiatilor din Siria, Irak si Afganistan, intrucat provin din tari afectate de razboaie civile si deportand "imigrantii economici" inapoi in tarile din care au venit.

Prin urmare, de la jumatatea lunii noiembrie, mii de imigranti provenind din Maroc, Pakistan, Iran, Nepal, printre altele, au fost blocati la frontiera dintre Grecia si Macedonia, in punctul de trecere Idomeni, aproape o luna, protestand fata de restrictiile impuse privind filtrarea extracomunitarilor si nefiindu-le permis accesul pe teritoriul macedonean. Unii au intrat in greva foamei sau si-au cusut buzele cu fire de nylon in semn de protest. Un barbat din Iran care a recurs la aceasta decizie a explicat: "Nu pot sa ma intorc. Voi fi spanzurat". Un grup de imigranti din Bangladesh aveau mesaje scrise pe piepturile goale: "Impuscati-ne, nu ne vom intoarce niciodata", "Impuscati-ne sau salvati-ne".

In urma cu doua saptamani, autoritatile elene au reusit sa convinga peste 2.000 de imigranti sa renunte la proteste si sa accepte sa fie evacuati in centre de azilanti din Atena si sa-si depuna cererile de azil in Grecia, nu in tari precum Germania sau tarile scandinave, spre care planuisera initial sa se indrepte.

In plus, Germania a inceput, de la finalul lunii noiembrie, sa deporteze imigrantii care provin din tarile balcanice ale caror solicitari de azil nu au fost aprobate, dupa ce a ajuns la un acord cu Albania, Kosovo si Muntenegru pentru a permite repatrierea solicitantilor de azil ale caror documente de identificare au expirat sau au fost distruse. Multi dintre solicitantii de azil isi distrug pasapoartele dupa ce ajung in tara de destinatie finala, motiv pentru care Germania a putut sa deporteze doar 30 la suta dintre imigrantii ale caror cereri de azil au fost refuzate.

In septembrie, Germania a declarat Albania, Kosovo si Muntenegru tari "sigure", ceea ce inseamna ca rezidentii acestor state, precum si cei din Macedonia, Serbia si Bosnia, vor fi, in mod automat, neeligibili pentru statutul de azilant. Deciziile de deportare au fost luate in conditiile in care cancelarul german, Angela Merkel, se confrunta cu presiuni din partea conservatorilor din cauza ca a permis ca pe teritoriul german sa intre sute de mii de solicitanti de azil, multi dintre ei fiind refugiati din Siria si Irak. Horst Seehofer, premierul landului german Bavaria, una dintre cele mai afectate regiuni germane de criza imigratiei, a criticat in nenumarate randuri politicile cancelarului Germaniei, Angela Merkel, militand pentru impunerea unor masuri restrictive privind accesul imigrantilor in Germania in vederea reducerii numarului acestora.

- Acord Turcia-UE

In data de 29 noiembrie, Turcia si liderii UE au incheiat, la Bruxelles, un acord prin care numarul de imigranti care sosesc in Europa sa fie redus, fiind mentinuti pe teritoriul turc in schimbul alocarii sumei de trei miliarde de euro guvernului turc. De asemenea, odata cu impunerea unui nou set de masuri in vederea pastrarii refugiatilor in tara, Turcia urmeaza sa beneficieze de unele concesii politice. La mai bine de trei saptamani de la semnarea acordului, potrivit unui document UE, citat de Reuters, numarul imigrantilor care au venit in Europa din Turcia a scazut de la 5.000-6.000 la 4.000 de sosiri zilnice. Reducerea inregistrata se datoreaza si conditiilor meteorologice, care, pe fondul iernii, au descurajat imigrantii sa mai porneasca pe rute periculoase, riscand sa moara inecati in Mediterana sau sa ramana blocati la frontierele statelor. In Turcia, se afla in prezent 2,2 milioane de refugiati, in Iordania 633.000, iar in Libia peste un milion.

- Teroristi strecurati printre refugiati, masuri suplimentare de securitate si intensificarea luptei impotriva SI in Siria

In contextul atentatelor teroriste de la Paris din noaptea de 13-14 noiembrie, soldate cu 130 de morti si peste 350 de raniti si revendicate de reteaua terorista Stat Islamic (SI), tot mai multe tari au inceput sa sustina ipoteza ca printre refugiatii care intra in Europa se strecoara si teroristi. Este cazul unuia dintre atacatorii kamikaze din Paris, asupra caruia a fost gasit un pasaport sirian, care cel mai probabil fusese furat pentru a induce in eroare autoritatile. Dar s-a dovedit ca atacatorii din Paris erau, de fapt, cetateni europeni – francezi si belgieni – de religie musulmana, cu orientari extremiste. Cu toate acestea, masurile de securitate din intreaga lume, dar mai ales in Europa au fost consolidate, iar Franta si SUA si-au intensificat raidurile aeriene in Siria impotriva retelei teroriste SI, in timp ce Marea Britanie si Germania s-au alaturat acestei interventii militare.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe